Mi-a scris o blondă că "So despărțit de soț". Cu s-o împreunat! O alta mi-a trimis un e-mail cu textul "De ce se scrie pennis cu doi de ne? Ca să fie mai luuung?" Iar o a treia, trecută de clasa a treia, a comunicat, tot în scris, că "Sa înscris lalitere împreună cu Betty. Poziția recomandată e anal, fa Betty!"
L-am trimis pe fostul meu profesor de românã, francezul Pierre, sã le alfabetizeze, altfel, sunt pierdute. Am zis: "Pierre, du-te! Pierre, du-te, cã-s pierdute!"
Primele cuvinte învãþate de blonde au fost: bonjour, biensur ºi notre courte. Apoi, oui, nuit ºi votre pui, evident, în francezã. La modul cum rotunjeau buzele, când pronunþau "Oui", n-ai zice cã vorbeau, doar mimau...sãrutul. Evident, cel franþuzesc. Examenul de absolvire a cursului de limbã francezã a constat în traducerea versurilor "Câte stele sunt pe cer / Pân’ la ziuã toate pier". Pierre a corectat lucrãrile, mai puþin cele ale blondelor, cã nu a avut ce corecta. Erau goale. Foile, biensur. Aºa cã blondele n-au absolvit, dar au fost absolvite de a mai urma astfel de cursuri, cu cour, bonjour ºi biensur. Iatã ce-a declarat Pierre: "Nu sunt de fier. Decât sã zbier la aceste toante, ce-i drept, apetisante, mai bine cer sã mã transfer la un alt minister, unde nu e nevoie de prea multã carte. ªi-a ales... ministerul culturii. Pierre acum e boier. Dar ºi oier, dat fiind cã literele sunt oile literaturii. Iar cele trei blonde sunt secretare în acelaºi minister. Nu cã sunã pur româneºte? Biensur! Pierre, bonjour! Aceste nestemate nu trebuie pierdute. Pierre, du-te!
Pour conformité (a cette enormité),
Ananie GAGNIUC