La pescuit…

Cum nu prea avea cu ce să-și omoare timpul, un mol-dovean se duce la pescuit la copcă. Ajunge el pe un lac înghețat bocnă și încearcă să spargă gheața. Când se concentra mai tare, se auzi o voce:

- Băi, nu mai sparge gheața!

Se scoală el și se uită cu mare atenție împrejur, isco-dește locurile, nimic.

Se apucă din nou să spargă gheața, când, vocea se mai aude o dată:

- Băi, nu mai sparge gheața!

Se mai ridică omul o dată, se mai uită împrejur cu și mai multă atenție, tot nimic! Normal că își continuă spartul gheții. Când era el mai con-centrat, se auzi, pentru a treia oară, aceeași voce, parcă pe un ton ceva mai drastic:

- Băi, nu mai sparge ghea-ța! Ce-am tot vorbit eu cu tine? Ești surd cumva?

Românul se ridică și pentru că nici de data asta nu vedea nici țipenie de om în jurul lui, întreabă cât îl țin plămânii:

- Care tot vorbește, măi? De ce nu-ți arăți odată mutra?

De data asta, aceeași voce, care se prezintă:

- Directorul patinoarului, măi tâmpitule, tu cine credeai că e?!