Nu te opune când indiciile vorbesc de la sine

Dimineața, tatăl le spune băieților:

- Azi noapte, nu știu care bulangiu, ne-a furat vaca...

Băiatul mai mic:

- Dacă-i bulangiu înseamnă că-i mic de statură.

Băiatul mijlociu:

- Dacă-i mic de statură, trebuie să fie Tică Slutu din Țăndărei.

Hai să mergem la Țăndărei. Au ajuns la Țăndărei, l-au găsit pe Tică Slutu și i-au tras o cafteală strașnică. Dar ăla nu le-a dat vaca - zice că n-a

furat-o el. L-au mai caftit o dată dar tot degeaba. Au ajuns la judecată. Judecătorul îi întreabă:

- Dar de ce credeți voi că e mâna lui Tică Slutu?

- Cum de ce, răspund frații, a furat vaca, deci e bulangiu. E bulangiu, deci e mic de statură. Dacă e mic de statură, e din Țăndărei, că acolo toți sunt mici de statură. Iar dacă e din Țăndărei, e clar ca e Tică Slutu...

- Interesantă logică, zice judecătorul. Dar ia spuneți-mi voi (și le dă o cutie), ce am eu în cutiuța asta?

- E o cutie pătrată - observă tatăl.

- Înseamnă că înăuntru e ceva rotund - zice mezinul.

- Dacă e rotund înseamnă că-i oranj – cugetă mijlociul.

- Dacă-i oranj, e clar că-i o portocală - concluzionează fratele mai mare.

Judecătorul scoate din cutie o portocală, uitându-se gânditor la Tică:

- Ascultă, Slutule, nu te mai încăpățâna atâta. Dă-le ăstora vaca înapoi!