Nuntă cu emoții în casa evreului

Rachela telefonează acasă, cu respirația tăiată, ca să anunțe vestea cea mare:

- Mamă, m-am măritat.

- Mazal tov!

- Dar să știi, mamă, nu e evreu…

- Ei, și! Eu n-am prejudecăți!

- Să știi, mamă, că e și negru.

- Nu-i nimic. Eu am spus întotdeauna că omul trebuie să fie tolerant.

- Nu pot să-ți ascund nimic, mamă. E șomer.

- Înseamnă că ai să-l întreții tu. O nevastă trebuie să-și ajute soțul.

- Dar, mamă, după toate astea, n-avem nici locuință.

- Nu-ți face probleme, dragă. O să stați la noi.

- Da, dar voi n-aveți decât un singur dormitor.

- Tu și cu noul tău soț o să dormiți în pat, iar tata o să doarmă pe canapea în sufragerie.

- Și tu, mamă, unde o să dormi?

- În privința mea, nu trebuie să-ți faci griji. Eu, oricum, în clipa când o să închid telefonul o să cad jos moartă!