O idee briliantă

Aveam nevoie de câteva zile libere de la serviciu şi îmi tot scremeam creierii cum să-l înduplec pe şef să-mi acorde zilele dorite. Mi-am dat seama că, numai făcând pe nebunul, o să înţeleagă că nu se poate folosi de serviciile mele. În acea zi, am ajuns mai devreme la muncă şi m-am agăţat de tavan, punându-mi totodată şi picioarele pe tavan. Imediat, una dintre colegele de birou, blondă, m-a observat cocoţat acolo sus şi m-a şi întrebat ce fac.

- Şşşt!, i-am spus, fac pe nebunul ca să iau câteva zile libere. Mă dau drept bec! Câteva secunde mai târziu, şeful şi-a făcut apariţia în birou şi, desigur, m-a şi întrebat ce fac.

- Sunt un bec luminos!, am exclamat eu.

- Ai început să deviezi, omule!, a zis el. Ia-ţi o săptămână liberă ca să-ţi revii la normal. Cum a zis asta, am şi sărit jos şi am ieşit din birou. Colega mea blondă a venit şi ea imediat după mine, iar şeful a întrebat-o mirat unde se duce.

- Îmi pare rău şefu’, dar eu nu pot să lucrez pe întuneric...