Și urât și prost și tot ce vrei

- Alo, casa Popescu?

- Da.

- Domnul Popescu?

- Da...!

- Aici maternitatea.

- Da?!?

- Soția dumneavoastră a născut un băiat...

- Uraaa! S-a născut Vasilică, băiatu’ tatii, frumos și deștept, așa-i pun numele, Vasilică, să n-am ambiție dacă nu!

Și fuge la maternitate, strigând din drum la toată lumea că s-a născut Vasilică, băiatul lui cel frumos și deștept. Ajunge acolo, intră, vede pe culoar primul salon, cu o tăbliță pe ușă: "Copii frumoși și deștepți". Deschide ușa, intră strigând fericit:

- Heeei, Vasilicăăă...!

Nimic. Liniște. "Măi, ce mama dracu’? Nu-i aici...?" Se mai uită, vede ușa a doua: "Copii urâți și deștepți". Ce să facă, "Bine, dom’le, nu-i frumos da’ măcar e deștept, îl bagă tata la băieții deștepți, ăia cu contractele de la guvern...". Deschide ușa:

- Salut, Vasilică, eu sunt tata!

Pauză. "Cum, dom’le, nici aici...?" Ușa a treia: "Copiii frumoși și proști". "Treacă de la mine, îl fac actor." Și intră:

- Vasilică?

Aiurea... Mai departe... "Copii urâți și proști"... "E, asta e, e urât, e și prost, da-i băiatu’ meu, tot l-oi iubi..."

- Vasilică...

Vacs Vasilică.. Ușa a cincea: "Monștri congenitali, mutanți, posedați"... Bagă un cap pe ușă, cu frică.

- Vasilică...?

Nici aici. Și ajunge în sfârșit la ușa a șasea - și pe ușă scria doar atât:

V A S I L I C Ă.