Sinceritate debordantă, din spatele gratiilor

Un rege vizitează o închisoare, poruncește să fie aduși în fața lui toți deținuții, unul câte unul, și le pune, chiar el, aceeași întrebare:

- Spune-mi, de ce ai fost întemnițat? Ce nelegiuiri ai făcut?

Iar toți răspundeau:

- Dar n-am făcut nimic! N-am comis nicio crimă, Măria ta! Sunt nevinovat! Sunt aici din greșeală! Sunt victima unei nedreptăți!

Firește, regele nu crede o vorbă din ce spun ei. Ghicește ușor cât de lipsite de sinceritate sunt toate aceste proteste.

Totuși, unul dintre deținuți îi spune:

- Măria ta, e adevărat, am comis o fărădelege și merit să fiu aici. Am furat și am fost violent. Le-am făcut rău semenilor mei, recunosc. Noaptea nu pot să dorm și mă rod remușcările.

Regele cheamă paznicii și strigă:

- Eliberați-l pe acest criminal! Imediat! Nu care cumva să-i corupă pe toți sărmanii nevinovați care se află aici!