Winnetou a călcat pe greblă…

Winnetou, Old Shatterhand și Old Surehand jucau șeptica în cort, noaptea. Deodată, se aude un zgomot afară. Winnetou sare ca ars:
- Pasul meu e ușor ca al pisicii sălbatice, am privirea ageră ca a vulturului, frații mei albi să șadă fără grijă, mă duc eu să văd ce se întâmplă!
Iese din cort… liniște… Poc! se aude de afară. Intră Winnetou în cort cu un ochi vânăt. Niciun comentariu de nicăieri. După încă zece minute se aude alt foșnăit afară. Old Shatterhand se ridică și spune:
- Pumnul meu zdrobește orice dușman. Frații mei să nu aibă teamă, mă duc eu să văd ce se întâmplă! Iese… liniște… deodată, Poc! Intră Old Shatterhand în cort cu un ochi învinețit. Liniște. Se așază… Se scurg alte trei minute, iarăși un foșnet. Old Surehand se ridică, își ia pistolul și spune:
- Trag cu arma ca un duh al savanei și mă furișez ca o umbră a nopții, frații mei să nu aibă teamă, mă duc să văd ce se întâmplă. Iese din cort… liniște… deodată se aude: Poc! … Poc!
Intră Old Surehand în cort cu ambii ochi cât sarmalele. La care Winnetou întreabă, cu o mină serioasă:
- Fratele meu alb a călcat de două ori pe greblă?