Cum influențează trecutul actuala viață de cuplu

Cu toții ne dorim să fim fericiți și împliniți alături de partenerii noștri, să nu suferim și să avem o relație cât mai bună pe termen lung.

Cu toate acestea, în relațiile de cuplu putem pune în joc și comportamente distructive, infantile, de care nu suntem conștienți și care pot slabi sau strica relația mult dorită.

Se naște întrebarea de unde vin toate aceste lucruri? Ne poate afecta trecutul nostru actuala viață de cuplu? Ne poate influența ceea ce am trăit ca și copii în familiile noastre relația de iubire din prezent? Ne mai pot durea încă răni neînchise din istoria personală de viață? Dacă de pildă, ne-am simțit neiubiți, neacceptați sau neînțeleși de către părinții noștri în copilărie, putem oare proiecta aceste trăiri emoționale asupra partenerului? Suntem oare conștienți de ceea ce ni se întâmplă și de consecințe?

Cel mai probabil aceste aspecte de finețe ale unei dinamici relaționale de cuplu rămân neobservate și neconștientizate. Când într-o relație de cuplu partenerii intră într-o zonă de conflict ei sunt tentați mai degrabă să dea vina unul pe celălalt și să se distanțeze.

Mult mai rar se întâmplă ca fiecare să își facă un examen onest de conștiință și să își asume anumite puncte personale mai slabe sau vulnerabile care pot fi implicate în generarea conflictului. De exemplu, o femeie care în copilărie a avut un tată dur, distant, rece emoțional poate fi înclinată inconștient să intre în relație cu un bărbat având aceste caracteristici. Sau ea va pune automat în joc anumite comportamente care pot determina un bărbat să devină distant, rece emoțional. Relația inconsistentă cu tatăl ei a împiedicat-o, din păcate, să aibă încredere în ea și în feminitatea ei și poate proiecta paternul relației fiică-tată în relația cu partenerul de cuplu.

O relație bună tată-fiu poate asigura succesul copilului devenit bărbat într-o relație de cuplu.(sursa:www.eva.ro)