Ce și-ar fi dorit Catrinel Sandu să ajungă

Catrinel Sandu a avut o copilărie plină de peripeții. "Eram băiețoasă, neastâmpărată, energică, dar și foarte prietenoasă, îi cuceream pe cei din jur cu o mare ușurință. Nu-mi plăceau păpușile, preferam jocurile de băieți: fotbal, cornete, concurs cu bicicletele, cățăratul în copaci, motiv pentru care eram tot timpul plină de vânătăi. Mai am și acum urmele zbuciumatei mele copilării", a mărturisit vedeta pentru Showbiz.ro.
În copilărie, Catrinel Sandu a fost și protagonista mai multor boacăne. "Am dispărut și de acasă. Bunica m-a lăsat zece minute în fața blocului cu niște copii mai mari și eu am fugit cu ei să vedem un spectacol. Ce a urmat e lesne de închipuit: alertarea părinților, operațiunea «căutarea» (care a durat destul de mult) și, în cele din urmă, recuperarea mea. Dar nu m-au găsit în public, ci pe scenă. Micuță fiind, îi atrăsesem atenția unuia dintre ar-tiști. Familia mea cred că a tras o sperietură zdravănă. Spaima unor părinți care nu își mai găsesc copilul este cruntă".
Lucrurile s-au schimbat când Catrinel a intrat la liceul de coregrafie. "Dacă viața nu mi-ar fi purtat pașii spre balet și televiziune, aș fi dat la Academia de Poliție", mai spune ea.