Stațiunile balneare românești, duse pe apa sâmbetei, la "România, te iubesc!"

Revoluția din ‘89 nu a însemnat doar momentul unor mari înce-puturi, ci și începutul sfârșitului unor afaceri cu potențial uriaș. Stațiunile balneare românești Herculane și Borsec sunt doar două exemple care au avut această soartă crudă. În ediția din 11 aprilie a emisiunii "România, te iubesc!" corespondentul Știrilor Pro Tv, Carmen Avram, prezintă o anchetă despre situația dezolantă a stațiunilor Herculane și Borsec. Neajunsurile sunt și mai evidente prin comparație cu alte două stațiuni similare, de peste hotare, aflate în plină glorie, totul într-o investigație marca "Ro-mânia, te iubesc!"
Cândva "Perla Banatului", o ade-vărată comoară construită de romani în cinstea lui Hercule și ex-ploatată la maximum de comuniști, prima stațiune balneo-climaterică din țară și probabil cea mai faimoasă din România, în Herculane doar dezastrul se mai ridică astăzi la cote absolute. Atât de înfloritoare cu doar două decenii în urmă, stațiunea este acum de nerecunoscut pentru localnici și pentru cei care obișnuiau să-și petreacă aici concediile. Autoritățile iresponsabile, personajele mânate de interese obscure și lipsa unei strategii au contribuit în egală măsură la decăderea locului. Dispăruți nu sunt doar turiștii, ci și speranța că, într-o zi, stațiunea se va bucura din nou de prestigiul de odinioară. Într-o situație similară se află și Borsec, un loc ales în care, înainte de ‘89 cu greu se putea găsi un loc liber de cazare, din cele 9000 disponibile. La sfârșitul secolului al XIX-lea și în secolul al XX-lea, Borsecul traversa o perioadă de plin avânt, în care au fost construite clădiri impunătoare și baze de tratament așa cum nu se mai găseau nicăieri în Europa. În contrast dureros cu acele vremuri, Borsecul mai există astăzi în memoria colectivă doar grație fabricii de îmbuteliere a apei minerale, locul în care lucrează 85% dintre locuitori.
Europa dă și în acest domeniu o lecție dură României. Deși nu se vorbește despre ape miraculoase, așa cum se spune că ar exista la Herculane, Bad Ischl din Austria și Karlovy Vary din Cehia sunt doar două exemple clare că turismul balneo-climateric poate aduce beneficii de ambele părți: clienți foarte mulțumiți și afaceri prospere. În aceste stațiuni nici o resursă nu e neglijată. Peisajul este întreținut cu grijă, clădirile vechi sunt în permanență renovate și până și cei mai capricioși clienți pleacă mulțumiți. În timp ce Bad Ischl și Karlovy Vary sunt preocupate să atragă tot mai mulți turiști, șansele ca Herculane și Borsec să se impună din nou în circuitul balnear european sunt aproape inexistente. Iar asta e cu atât mai dureros, cu cât România are cele mai mari resurse din Europa în turism balnear.