AEP propune amenzi de până la 6% din cifra de afaceri pentru publicitatea politică netransparentă

Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, anunță că a fost finalizat proiectul legii de punere în aplicare a regulamentului UE 2024/900 privind transparența și vizarea unui public țintă în publicitatea politică.

El a menționat că, prin proiectul lansat marți în transparență decizională, se asigură o împărțire clară a responsabilităților între instituțiile statului și se introduc sancțiuni severe pentru cei care încearcă să ascundă sursa banilor din spatele mesajelor politice.

În cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul AEP, Țuțuianu a subliniat că proiectul prevede sancțiuni 'foarte mari', care ajung să se aplice procentual cifrei de afaceri sau veniturilor sponsorilor ori furnizorilor de servicii de publicitate politică. În perioada campaniilor electorale, limita amenzii va fi majorată cu 50%.

„Amenzile pornesc de la 5.000-7.500 de lei până la 6% din venitul anual sau bugetul anual sau 6% din cifra de afaceri anuală, la nivel mondial, din exercițiul financiar precedent", a precizat el.

Refuzul de a se supune inspecției AEP sau de a opri o reclamă ilegală se va sancționa cu 100.000 de lei pentru fiecare zi de întârziere. Dispozițiile vor putea fi contestate, printr-o procedură rapidă, la Curtea de Apel București.

Măsurile se vor aplica tuturor celor care oferă sau publică reclamă politică în România sau reprezentanților stabiliți în țara noastră. Printre destinatarii normei juridice se numără: sponsorii (partidele politice, ONG-urile, candidații independenți), furnizorii de servicii de publicitate politică (agențiile de marketing politic, firmele de PR, consultanții politic, designerii grafici), editorii de publicitate politică (posturi tv sau radio, site-uri de știri, platforme digitale precum Facebook, Google, TikTok sau Youtube).

„Propunerea pe care o facem nu este aceea de a crea o instituție nouă, ci de a partaja competențele între instituții care există în spațiul administrativ românesc, și anume: AEP, CNA, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații", a explicat Țuțuianu.

Astfel, AEP va urmări publicitatea politică outdoor, tipăriturile de orice fel, publicitatea online (mai puțin serviciile media audiovizuale), platformele de socializare (doar postările statice, nu și pe cele care conțin mesaje audio-video).

CNA va fi arbitrul conținutului audio-video, verificând modul în care sunt îndeplinite obligațiile de transparență pentru serviciile de publicitate politică pe televiziuni, posturi radio, platforme de partajare a materialelor video (Youtube, TikTok) și platforme de socializare (Facebook, Instagram).

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal va verifica modul în care sunt utilizate datele cetățenilor în procesul de țintire (targetting) și profilare, pentru a opri manipularea psihologică.

ANCOM va asigura comunicarea transfrontalieră pentru a investiga presupuse încălcări ale regulamentului de către platformele mari.

Va exista de asemenea un comitet de coordonare format din președinții celor patru instituții. Aceștia vor lucra pe o platformă informatică securizată, care urmează să fie dezvoltată cu sprijinul STS.

„Firmele de publicitate din afara UE trebuie să aibă un reprezentant legal în România. Dacă vor să vândă publicitate politică în spațiul UE și nu au sediu în UE vor depune o cerere la AEP, pentru înregistrarea unui reprezentant legal. Ne-am propus ca în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, să realizăm un registru online al reprezentanților legali, care să fie public și actualizat permanent", a spus președintele AEP.

El a adăugat că proiectul a fost elaborat în colaborare cu: ANCOM, CNA, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).