Alegătorii nu au niciun mijloc de a afla cum votează aleșii lor

Transparentizarea procesului de legiferare la nivel local pare a fi un obiectiv de atins doar la nivel ideal. Deși legea administrației publice locale în vigoare cere de ani buni autorităților locale să consemneze opțiunea de vot a fiecărui consilier local la fiecare ședință și la fiecare proiect de hotărâre, foarte puține primării reușesc să pună în practică aceste prevederi.

În legea nr. 52/2003, este prevăzut, la art. 10, ca minuta ședinței publice, incluzând și votul fiecărui membru, să fie afișată la sediul autorității publice în cauză și publicată în site-ul propriu. Pe de altă parte, în legea nr. 215/2001, la art. 43 alin. (4), se prevede ca dezbaterile din ședințele consiliului local să fie consemnate într-un proces verbal. Toate aceste informații ar trebui să fie publicate on-line în eventualitatea în care cetățenii sau alți actori sociali interesați ar dori să consulte modul în care aleșii locali și-au exprimat votul pe un anume proiect de hotărâre.  

Pe site-ul Primăriei Constanța, "hotărârile din ședințele anterioare (n.r. - hotărârile Consiliului Local) vor deveni disponibile treptat, pe măsura scanării lor și introducerii în baza de date". Există totuși convocatoarele de ședință din iunie 2004 până în iulie 2008 în număr de 29. În plus, sunt înregistrate doar 13 procese verbale din 2006 până în 2008, în timp ce rapoartele de activitate ale consilierilor locali lipsesc cu desăvârșire. Pentru secretarul municipiului, Marcela Enache, vestea absenței hotărârilor de pe site a constituit o surpriză. "Am să vorbesc cu cei de la IT să văd de ce nu apar" a promis Enache. Referitor la procesele verbale, "acestea au fost încheiate, însă cea care se ocupă de redactarea lor a fost în concediu medical. Acum a revenit, și ele vor fi publicate", a mai precizat Marcela Enache. Legea administrației publice locale prevede ca fiecare consilier să prezinte obligatoriu un raport anual de activitate, care va fi făcut public de către secretar.

În privința întocmirii acestor rapoarte, Enache a declarat că "unii consilieri și-au depus rapoartele, alții nu." Cazul fostului consilier local PNL, Tudor Topor, poate servi drept argument pentru slaba gestionare a activității aleșilor locali. Potrivit afirmațiilor sale, deși a realizat toate rapoartele de activitate, acestea nu au putut fi publicate.

Situație similară și la județ

Nici la Consiliul Județean, situația nu este mai fericită. "Sinceră să fiu, nici nu am intrat pe site să văd" s-a scuzat secretarul general al CJC, Mariana Belu. "Eu știu că noi încheiem procesele verbale, dar voi verifica să văd ce se întâmplă" a mai promis și ea. Referitor la afișarea votului fiecărui consilier, Belu a invocat lipsa bazei materiale care ar putea asigura realizarea acestei operațiuni.

Institutul pentru Politici Publice a desfășurat mai multe proiecte de monitorizare a activității consilierilor locali. Potrivit IPP, "precizarea doar a numărului consilierilor care au fost de acord, a celor care au fost împotrivă și a celor care s-au abținut constituie un mecanism ineficient și insuficient pentru ca cetățenii să-i cunoască și să poată urmări activitatea fiecărui consilier".

Din punct de vedere al transparentizării, Constanța are mai multe puncte comune cu Alexandria. Și în cazul Primăriei Alexandria, pe site nu sunt prezentate decât dispozitivele de convocare și doar câteva proiecte din 2007 și 2008.

Spre deosebire de Constanța, Alexandria oferă posibilitatea celor interesați să acceseze procesele verbale și hotărârile adoptate de Consiliu Local în 2007 și 2008. Satu-Mare și Lugoj sunt modele de urmat în încercarea de a asigura transparența decizională. Pe site-ul celor două primării apar rapoarte de activitate ale consilierilor, rapoarte anuale arhivate pentru anii 2004, 2005, 2006, paginile fiind actualizate.

Corina POPESCU