Aflată la al treilea mandat de primar al comunei Cumpăna, Mariana Gâju se uită în urma anilor cu satisfacția că munca ei a contribuit la dezvoltarea localității în care s-a născut și în care trăiește. În cadrul unui interviu, ea ne vorbește despre proiecte, probleme, griji dar și satisfacții.
- Cum se resimte criza la Cum-păna? Aveți bani pentru proiecte?
- Problema cea mai mare este, într-adevăr, lipsa fondurilor financiare. În cei 11 ani a trebuit să pornim de la infrastructura de bază. A trebuit să pornim de la rețelele de alimentare cu apă, rețele de canalizare, rețele de alimentare cu energie electrică, unde suntem deficitari, aducțiunea de gaze, schimbarea fibrei optice pentru rețelele de telefonie, tot ce înseamnă investiții și lucrări care se bagă în pământ și abia de acum încolo să ne gândim la asfaltarea drumurilor. Faptul că lipsesc aceste investiții de asfaltare a drumurilor din Cumpăna creează disconfort, nemulțu-miri din partea locuitorilor și atunci, în calitate de primar, mi-am asumat riscul de a merge mai departe cu această strategie de dezvoltare și de a nu ne abate de la ea. Nu puteam ca bruma de bani pe care o aveam să o folosim asfaltând 10-15 străzi pentru ca apoi să le spargem în momentul în care proiectele europene sau guvernamentale ar fi adus infrastructura de canalizare și alimentare cu apă la Cumpăna.
- Nu e încă an electoral, dar cu ce proiecte vă prezentați în fața localnicilor?
- În prezent, la nivelul comunei Cumpăna, sunt în curs de execuție mai multe mari proiecte. Primul ar fi cel referitor la infrastructura educațională. Aici mă refer la grădinița cu program normal din localitate care, cu sume alocate de Ministerul Educației, va fi extinsă. Lucrarea a fost timp de un an stopată, însă de curând lucrările s-au deblocat.
În curs de execuție este construi-rea unui centru medico-social modern, care va cuprinde cabinete medicale și laboratoare de analize medicale. Chiar în perioada asta va demara construcția. Valoarea acestuia este de 1 milion de euro.
Un alt proiect în curs de derulare are în componența sa patru mari investiții. Începem cu cea de infrastructură a drumurilor - asfaltarea a 18 drumuri din comună - 11km în total, în valoare de 1,5 milioane de euro; extinderea rețelei de canalizare - în valoare de 500.000 euro; consolidarea căminului cultural din localitate - în valoare de 200.000 euro; construcția unui after school - valoarea 300.000 euro.
La finele lunii octombrie, vom finaliza construcția rețelei de canalizare pe 23,4 km. Un proiect în sumă de 3,5 milioane de euro. În curs de executare se află și extinderea rețelei de aducțiune de gaze în localitate pe alți trei kilometri. Este vorba de zona Veterani, George Bacovia și Minulescu.
Tot în execuție se află și extinderea rețelei de electricitate. Ar fi necesară în prezent extinderea rețelei cu 37 km. Însă noi nu suntem în stare să executăm decât unul, doi kilometri pe an, având în vedere că numai un kilometru costă peste două miliarde de lei vechi. Acest lucru aduce mari nemulțumiri locuitorilor veniți recent în comuna noastră. Iar Enel nu ne ajută cu nimic în acest sens.
În acest an s-au finalizat alte două proiecte importante. Cea de-a doua sală de sport cu 150 de locuri și proiectul de parc de agrement pe o suprafață de 5 ha. Anul trecut s-a finalizat construcția stației de sortare a deșeurilor menajere, colectarea selectivă, proiect finanțat de MDRL, cu valoarea de 1 milion euro. Aceste proiecte sunt finalizate.
- Sunt proiecte pe care nu ați reușit să le puneți în execuție?
- La Cumpăna suntem deficitari la execuția rețelelor de alimentare cu energie electrică a locuințelor din noile cartiere înființate, știut fiind faptul că în 2005 comuna Cum-
păna a introdus în intravilan suprafața de 128 ha de teren. Până atunci, acolo se cultiva grâu, porumb. Însă, deodată, să transformi acele pământuri în cartiere de locuințe, vă dați seama ce chin. Proprietarii și-au parcelat terenurile, le-au vândut, au devenit milionari, iar noi, primăria, ne-am luat pumnii. Spun urât, dar real. Nu am apă, nu am lumină, nu am canalizare. Vine cel care a cumpărat și și-a construit casă să-ți reclame, însă tu, ca administrație locală, nu ai posibilitatea financiară când trebuie mai întâi să te ocupi de vechea vatră a satului, de oameni care de o sută de ani așteptau canalizare, apă, asfalt și gaze. Noi ducem lipsă de fonduri financiare iar la nivel național nu există programe cu finanțare europeană care să permită execuția de rețele electrice în satele românești.
Cu toate acestea, suntem în așteptare cu un proiect depus la Ministerul Economiei pentru rețelele de electrificare - 37 km, proiect pen-tru care ne tremură sufletul și pentru care facem săptămânal câte trei drumuri la ministere.
- Se tot discută zilele acestea de investitori, mai ales după ce Nokia a plecat din România. La Cumpăna, care este situația investițiilor?
- Ne luptăm să atragem spre comună societăți care să investească, firme mari care să poată să aducă venituri la nivelul localității. De aceea ne luptăm cu Ministerul Transporturilor să preluăm terenul eliberat de munții de pământ de pe marginea Canalului Dunăre-Marea Neagră. Ca acolo cele 27 de societăți care au licitat să poată să con-struiască fabrică de procesare a laptelui, a mierii, a lemnului pentru a crea locuri de muncă dar și sursă de venit la nivelul comunei. Nu avem o industrie care să ne aducă venituri proprii.
- Un mesaj localnicilor cu prilejul Zilei Recoltei și a Zilei Comunei?
- "Sfânta muncă de la țară, izvor sacru de rodire/ tu legi omul cu pământul în o dulce înfrățire". Este mottoul pe care Vasile Alecsandri îl scria. "În o dulce înfrățire" cu comuna Cumpăna, eu, fiica comunei, primar în acest moment, mă leg pentru a duce la împlinire ca un legământ sacru tot ceea ce este necesar copiilor comunei noastre.