CCR a respins obiecțiile USR la "legile justiției"

"S-au respins toate trei ca inadmisibile. Cele care privesc statutul magistratului și CSM (Legile 303 și 317/2004 - n.r.) - pentru neîntrunirea numărului de parlamentari necesar pentru sesizare. Aveam 48, doi din altă parte care, însă, semnaseră și la altă sesizare. Cu privire la organizarea judecătorească, Legea 304, s-a respins pentru depășirea termenului înăuntrul căruia se poate face sesizarea. După legea noastră, sesizarea se poate face în două sau cinci zile, în funcție dacă este de urgență sau nu. S-a făcut după o lună și ceva", a declarat Valer Dorneanu, președintele CCR, potrivit realitatea.net.

Pe 22 ianuarie, Uniunea Salvați România (USR) a depus la Curtea Constituțională sesizările în privința proiectelor de modificare a legilor Justiției, motivând că "subminează independența magistraților din România".

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a ședinței de plen se află obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii numărul 317/2004 privind organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiecție formulată de 51 de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale USR, PMP și PNL, grupului parlamentar al minorităților naționale și de un deputat neafiliat; obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii numărul 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, obiecție formulată de 52 de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale USR, PMP și PNL, grupului parlamentar al minorităților naționale și de un deputat neafiliat, și obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, obiecție formulată de 51 de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale USR, PMP și PNL, grupului minorităților naționale și de un deputat neafiliat.

Sesizările USR au fost semnate de toți cei 27 de deputați ai partidului, 16 deputați PMP, patru independenți și trei deputați PNL.

Ei au spus că juriștii USR au găsit noi motive de neconstituționalitate față de sesizările deja depuse la CCR de ÎCCJ și PNL pe legile Justiției.

De exemplu, ÎCCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor Justiției au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului și cel al respectării legii, precum și cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului.

De asemenea, în sesizare se precizează că proiectele încalcă obligațiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene.

În ceea ce privește motivele intrinseci de neconstituționalitate, USR a contestat în plus față de Înalta Curte separarea strictă a carierelor judecătorilor și procurorilor și diminuarea atribuțiilor plenului CSM în favoarea secțiilor separate.

"Transferul atribuțiilor Consiliului Superior al Magistraturii de la plen către secții a fost aspru criticat și în doctrină, considerându-se că această manevră neconstituțională de tip 'divide et impera' sporește posibilitatea ca deciziile să fie influențate de factori externi, provenind din sfera politică", se arată în sesizarea formulată de USR.

Potrivit sursei citate, sesizările USR vor constitui un motiv în plus de amânare a termenului de intrare în vigoare a noilor legi ale Justiției în forma PSD-ALDE-UDMR până la soluționarea lor de către CCR. Noile critici și argumente ar putea duce la declararea ca neconstituționale a legilor în ansamblu (în special, cele legate de procedură) sau a unor articole importante.

Sesizările USR au fost finalizate încă de la sfârșitul anului trecut, dar nu au fost depuse deoarece nu aveau numărul necesar de semnături (50 de deputați sau 25 de senatori).