CCR discută astăzi sesizarea ÎCCJ privind Legea lustrației

Curtea Constituțională a României dezbate, astăzi, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție privind Legea lustrației.

În 7 martie, ÎCCJ a decis în Secțiile Unite sesizarea CCR în legătură cu neconstituționalitatea Legii lustrației, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) alăturându-se acestei poziții.

Secțiile Unite ale instanței supreme au luat această hotărâre după ce au primit sesizări de la două asociații profesionale de magistrați și de la procurorul general al României.

În motivarea deciziei, ÎCCJ precizează că Legea, în forma adoptată de Parlament după pronunțarea deciziei Curții Constituționale din 7 iunie 2010, în dezacord cu considerentele instanței de contencios constituțional, instituie o sancțiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă și pe o culpabilizare generică, globală a categoriei profesionale a procurorilor.

De asemenea, în dezacord cu considerentul cuprins în decizia CCR - potrivit căruia lustrația este permisă exclusiv cu privire la persoanele care 'au luat parte efectiv la grave încălcări ale drepturilor și libertăților omului' - legea sancționează toate persoanele care au deținut funcția de procuror, inclusiv persoanele care, în exercitarea funcției de procuror, nu au luat parte în întreaga lor carieră profesională la încălcări ale drepturilor și libertăților omului.

"Așadar, răspunderea instituită prin lege nu este individuală, nu se întemeiază pe încălcarea efectivă a drepturilor omului sau a legislației, ci pe prezumția de încălcare a drepturilor omului și a legislației de către persoana care a exercitat funcția de procuror, și exclude individualizarea sancțiunii, contravenind principiilor statului de drept, ordinii de drept și prezumției de nevinovăție consacrată în art. 23 alin. (11) din Constituție. În același timp, art. 2 din Legea lustrației prevede o sancțiune colectivă, aplicabilă persoanelor care au deținut funcția de procuror, care privește dreptul de a ocupa funcții și demnități publice, drept consacrat în art. 16 alin. (3) din Constituție", mai menționează instanța supremă.

Totodată, consideră judecătorii ÎCCJ, noua formă a legii aduce atingere principiului neretroactivității legii consacrat de Constituție, conform căruia 'legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.'

Din discuțiile de la CSM de la începutul lunii martie a reieșit că 165 de magistrați vor fi afectați de această lege, printre cei afectați numărându-se inclusiv președintele ÎCCJ, Livia Doina Stanciu.

Potrivit unui comunicat al PÎCCJ, noua Lege a lustrației contravine principiilor de drept, iar considerentele vizează, în primul rând, aspecte de tehnică legislativă, întrucât în conținutul noii Legi a lustrației există necorelări, cum ar fi faptul că dispozițiile art. 3 alin. 6 nu se încadrează în ansamblul acestei legi, iar dispozițiile art. 6 nu se coroborează cu dispozițiile art. 3 alin. 5 din aceeași lege.

"Un alt exemplu, în sensul celor menționate mai sus, îl constituie și neconcordanța noii Legi a lustrației cu prevederile art. 53 din Constituție, care statuează că: 'exercițiul unor drepturi sau libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea (...) și moralei publice (...)', ori prin conținutul noii legi se lărgește aria incompatibilităților și interdicțiilor prin introducerea unor prevederi care generează discriminări în ceea ce privește corpul profesional al magistraților", preciza MP.

Procurorul general Laura Codruța Kovesi declara, la începutul lunii martie, că din cei 2.400 de procurori din Ministerul Public au fost angajați 161 înainte de 1989, iar 60 ocupă funcții de conducere în acest moment.

"Noi am sesizat președintele Înaltei Curți pentru a fi sesizată Curtea Constituțională, nu din perspectiva numărului de procurori care ar putea fi afectați, ci din perspectiva prezumției pe care legea o instituie, că dacă ai fost procuror înainte de 1989, ai făcut poliție politică. Or, nu este așa, avem foarte mulți procurori care au fost criminaliști sau au lucrat în alte domenii și nu cred că a pune o astfel de prezumție asupra tuturor procurorilor, asupra unei întregi categorii profesionale, este constituțional și corect", a spus Kovesi.