Ecourile discriminării internaționale a romilor în cercul parlamentarilor constănțeni

Cetățenii români de etnie romă revin, periodic, în atenția autorităților și a presei internaționale, de cele mai multe ori ca obiect al disprețului societății civile, drept protagoniști ai unor scandaluri și episoade caracterizate de violență sau, pur și simplu, ca exponenți ai unei lumi pe cât de excentrice și interesante, pe atât de greu de pătruns și de integrat. Departe de politicile guvernamentale și de programele ONG-urilor, menite să ajute la estomparea stigmatizării identității rome, etnicii romi devin prea des victime ale unor prejudecăți care conduc la excluderea lor din ierarhia socială.
În plus, ei sunt asimilați românilor, ceea ce, se pare, printr-o generalizare a aspectelor negative, aduce deservicii de imagine României, ca stat membru al Uniunii Europene. Astfel, la începutul săptămânii trecute, românii au fost subiectul unor ironii în Franța, în cadrul unei emisiuni a unui post public de televiziune, atunci când umoristul Jonathan Lambert a făcut un joc de cuvinte între "Salutul Roman" și "Salutul Românesc", rostind, cu mâna aplecată și pe un ton rugător, asemenea cerșetorilor, "S’il vous plait, Messieurs, Mesdames!". Săptămâna aceasta, însă, romii au fost subiectul unei inițiative mai agresive, fiind vorba despre gestul unui lider local al Partidului Popular din Spania, Xavier Garcia Albiol, care a împărțit pe stradă niște pliante pe care scria "Nu vrem români!". El și-a motivat demersul prin faptul că romii sau, așa cum a ales să-i numească, țiganii din România pleacă în Spania doar pentru a comite infracțiuni și pentru a fura.

Toleranța, cuvântul cheie
Având în vedere aceste aspecte, precum și faptul că în județul Constanța există comunități importante de romi, precum cele din Cuza Vodă și Mihail Kogălniceanu, este interesant de remarcat modul în care se raportează parlamentarii constănțeni la problema romilor și a atitudinii majorității față de această etnie.
"Este inadmisibil să acceptăm astfel de puncte de vedere!", a fost prima reacție a deputatului PDL Constantin Chirilă, care a adăugat că, în ceea ce privește Constanța, "avem de-a face cu un model de conviețuire interetnică și culturală, în cadrul căruia nu ne putem plânge de disensiuni". Explicând că, în opinia sa, am fi, totuși, "ipocriți să nu recunoaștem că la adresa romilor se manifestă încă stereotipurile negative și un soi de discriminare", deputatul democrat liberal a precizat că în România există cadru legislativ și că etnicii romi au aceleași drepturi ca și cetățenii majoritari, dar că problema este una de educație. "Reacția oamenilor față de romi poate rezolva aceste probleme, ei trebuie tratați ca de la egal la egal, astfel încât să corectăm ce este rău", a afirmat Chirilă.
De aceeași părere a fost și deputatul PSD Eduard Martin, care a declarat că abordarea politicianului spaniol "nu este corectă", iar aici a ținut să amintească faptul că "boom-ul economic al Spaniei din perioada 2004-2007 se datorează inclusiv acestor români, romi sau nu, care au muncit acolo".
Martin a menționat totodată că asemenea generalizări nu pot fi decât distructive și că, dacă am extrapola, ele pot fi aplicate cu ușurință mai multor etnii și chiar și populației majoritare, întrucât reprezentanți mai buni și mai puțini buni sunt peste tot. Referindu-se la stilul de viață, la nunțile, botezurile și tradițiile care, pentru majoritari, pot părea ieșite din tipar, deputatul social-democrat a afirmat că acestea pot determina, și ele, o oarecare atitudine discriminatorie din partea celor majoritari, aspect care, iarăși, este greșit.
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește cadrul legislativ, Eduard Martin a subliniat că nu acesta con-stituie o problemă, romii bucurându-se de aceleași drepturi ca toți ceilalți cetățeni ai României, ei având și reprezentanți în Parlament, ci prejudecățile care, în mentalul colectiv, încă acționează.

"Mădălin Voicu, unul dintre cei mai buni prieteni ai mei"
"Ține în primul rând de noi, și nu de comitete și comisii care rămân doar la nivel teoretic", a explicat deputatul constănțean al Colegiului 8, social-democrata Manuela Mitrea, problema cu care se confruntă atât în țară, cât și în străinătate, etnicii romi. Parlamentarul a povestit, în acest context, că a avut și în anii copilăriei, dar și mai târziu, colegi de școală de etnie romă de care au legat-o adevărate relații de prietenie și, referindu-se la prezent, Manuela Mitrea a precizat că deputatul Mădălin Voicu este unul dintre cei mai buni prieteni ai săi. "Semnale s-au tras din partea clasei politice și a ONG-urilor, pe mine asta mă îngrijorează, faptul că tot timpul s-a vorbit, dar rămânem la un nivel teoretic, ori un comportament normal din partea majorității ar ajuta mult mai mult", a mai remarcat deputatul PSD.
Din punctul de vedere al deputatului PNL Mihai Lupu "problema romilor este una amplă, iar în acest sens Ministerul de Externe trebuie să lucreze asiduu la imaginea aces-tora". Parlamentarul liberal a atras atenția asupra unui aspect, și anume acela că "de etnicii romi ne aducem aminte doar atunci când se întâmplă nenorociri, așa cum a fost cazul lui Romulus Mailat".
Subliniind că integrarea romilor nu trebuie să presupună doar alocarea de fonduri guvernamentale, Lupu a mai afirmat că, în viziunea sa, acest proces trebuie să înceapă de jos, din comunitățile locale, cu educația, cu includerea copiilor romi în sistemul de învățământ.

Între prejudecățile cetățenilor UE și păstrarea valorilor culturale
Întrebat dacă gestul politicianului spaniol ar putea avea urmări asupra imaginii românilor, dar și a celei a romilor din Diaspora, senatorul PDL Mircea Banias a declarat: "Sigur că ne afectează. Pe mine mă deranjează că există cetățeni ai UE care au astfel de prejudecăți și care se folosesc de astfel de șabloane". Pe de altă parte, Banias a spus și că, în ceea ce-l privește, gestul liderului Partidului Popular i se pare "tendențios, denotând o lipsă de experiență politică". În opinia sa, un proiect reușit de integrare a romilor ar fi acela care nu s-ar limita la declarații și care ar presupune crearea de locuri de muncă pentru aceștia și calificarea lor în meserii care să le asigure un trai decent, astfel încât să nu mai fie împinși să fure, atunci când, totuși, se întâmplă și acest lucru.
Deputatul Colegiului 10, democrat liberala Maria Stavrositu, consideră că atitudinile umoristului francez și politicianului spaniol sunt "condamnabile, total antieuropene și care trădează ignoranță". Parlamentarul PDL i-a dat drept exemple pozitive pe etnicii romi care se implică în activitatea ONG-urilor ce militează tocmai pentru co-etnicii lor și care, mai ales, au reușit "să-și facă o educație la un nivel suficient de ridicat, depășind barierele discriminării sociale".
Deputatul constănțean a remarcat și că problema etniei rome este o problemă a UE, și nu doar a României și a amintit aici acele programe derulate atât de instituțiile UE, dar și de Guvernul României, al căror obiectiv este de a-i ajuta pe romi să se integreze în comunitățile în care conviețuiesc, dar fără a-și pierde din valorile culturale specifice etniei.