"Hai acasă!", la Callatis, cu necazurile și bucuriile din diaspora

1488

Articole de la același autor

r Timp de patru zile, în cadrul Festivalului Callatis, "românii de pretutindeni" se întâlnesc la Mangalia pentru a-și împărtăși experiențele trăite în țările de adopție r Din păcate, autoritățile române nu se arată prea interesate de problemele cu care se confruntă românii din afara granițelor, oficialii făcându-se remarcați prin absență

De 11 ani, în luna august, Mangalia revine, timp de șapte zile și șapte nopți, pe lista de priorități a "românilor de pretutindeni". În cadrul Festivalului Callatis, sub deviza "Hai acasă!", vocea diasporei se aude și anul acesta de la Mangalia, de la simpozionul dedicat românilor din străinătate.

Ieri a debutat la Mangalia o nouă ediție a simpozionului "Hai acasă!". Au fost prezenți la deschiderea manifestării programată a se desfășura pe parcursul a patru zile ziariști și reprezentanți ai diferitelor organizații ale românilor din Australia, Anglia, Italia, Germania, Serbia, Belgia, Portugalia, Canada, Repu-blica Moldova, SUA, Ucraina, Letonia, Spania și, bineînțeles, "gazdele" din România. Scopul revenirii an de an în fosta cetate a Callatisului este aceea de "a fi acasă", de a se întâlni cu prieteni, rude, foști colegi care la rândul lor au apucat calea pribegiei și au luat viața de la zero departe de locurile natale. Unii s-au adaptat repede la standardele de viață ale țării adoptive, alții chiar s-au regăsit în modul de viață al poporului de la care a împrumutat și cetățenia, alții, la doi pași de țară, și mă refer aici la cei de dincolo de Prut, se simt mai departe de România decât oricare alți români stabiliți în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii.

Peste Prut, aproape și totuși atât de departe
"Problemele românilor din Basarabia sunt foarte diferite de cele ale "românilor de pretutindeni" și de aceea aș propune să organizăm o întâlnire separată pe aceste teme", a punctat Alina Gardu, reprezentant al "Ziarului de gardă", de la Chișinău. Și, într-adevăr, problemele prezentate de reprezentanții mass-media de peste Prut, prezenți la dezbaterile de ieri, au consolidat nefericita idee a (in)comunicării cu care se confruntă populația de acolo. Conjunctura politică a fost și ea până acum de așa natură încât să contribuie la menținerea societății în afara sferei comunicaționale. Așa cum au subliniat vorbitorii, relațiile diplomatice nu au fost nici ele de prea mare ajutor pentru ca poporul de rând să se poată bucura de libertatea de exprimare. "Statul român trebuie să dea dovadă de mai multă perseverență", a fost dojana venită de la un scriitor și ziarist de la Cernăuți.
Reclamații au venit și din sfera educațională, cadre didactice de la Universitatea din Chișinău aducând în discuție calitatea îndoielnică a informațiilor prezentate în manualele de istorie de peste Prut. Vorbitorii au sancționat din nou și de această dată autoritățile române care nu iau atitudine cu atât mai mult cu cât "cărțile sunt scrise în limba română, deci nu au nevoie de traducere, pot citi singuri", a sunat intervenția unuia dintre oaspeți.

"România în miniatură" din Serbia
"Noi, comunitatea românilor din Serbia, suntem o mică Românie în miniatură, așa ne place să spunem", și-a început intervenția Ion Cizmaș, președinte al "Comunității românilor din Serbia". Nici aici lucrurile nu stau tocmai pe roze, dar determinarea cu care reprezentanții românilor de acolo se zbat pentru drepturile lor dă roade. La masa dezbaterilor s-a aflat ieri, alături de Cizmaș, și Ion Maga, reprezentantul românilor din Serbia în Parlamentul de la Belgrad. Oaspeții din Serbia au ținut să salute și prezența președintelui Traian Băsescu de acum trei zile de la Cladovo, din Valea Timocului, acolo unde s-a întâlnit cu românii din zonă.
Propunerea pentru oficialii români care se ocupă direct de românii din diaspora a constat în stabilirea unei comunicări mai bune cu ei.

"Cultura și civilizația română", în școli din Belgia
În Belgia, în schimb, în 12 școli se studiază "Cultura și civilizația română". Prezentă la simpozion, Carmen Liliana Drăghici a reprezentat "Arthis - Casa de cultură belgo-română", o structură recunoscută de oficialii de la Bruxelles, o structură agreată deopotrivă de comunitatea franceză și de cea flamandă. Deși cu o legislație foarte complicată, Belgia este un stat în care românii stabiliți acolo se bucură de anumite privilegii. Organizația reprezentată de Carmen Drăghici lucrează deopotrivă cu românii veniți din România, dar și cu reprezentanții comunităților etnice care vin din România. La "Arthis - La maison culturelle belgo-roumaine", se organizează cursuri de limba franceză pe trei niveluri, cursuri de limba română tot pe trei niveluri, cursuri de alfabetizare cu precădere pentru persoanele de etnie romă. Ce vor românii din Belgia de la statul român?! "Nu cerem bani. Diaspora trebuie să aducă României un plus de imagine. Noi vrem doar să fim sprijiniți moral. În ceea ce privește banii, noi încercăm să găsim finanțări în altă parte, să atragem fonduri", a fost răspunsul primit de organizatori.
Cei interesați pot obține mai multe informații despre activitatea organizației de pe www.arthis.org.
Și românii din Elveția au la dispoziție un site care să le înlesnească comunicarea între ei, dar și cu cei de acasă: www.casa-romanilor.ch. Problemele ridicate de românii de aici țin de lipsa de comunicare cu autoritățile române. Cora Saurer Chioreanu, reprezentant din partea românilor din "țara cantoanelor", a criticat slaba rețea comunicațională, aspect care plasează comunitatea de acolo într-o sferă opacă.
Din Canada, participanții la simpozionul "Hai acasă!" au adus vești bune: Cristian Bucur, realizatorul unei emisiuni radio care se adresează unui public tânăr, este anul acesta mesager la Mangalia al românilor din Canada.

Australia, un exemplu
Comunitatea românilor din Australia se află pe locul 44 din totalul de 170 recunoscute în țara cât un continent. De aici, Augustin Luchian, coordonatorul postului de televiziune comunitar, a adus cu el un exemplu de multiculturalitate pe care l-a recomandat autorităților române. "Guvernul australian susține comunitățile foarte mult, dar nu acceptă ca oamenii să aducă cu ei problemele din țările din care vin", a spus oaspetele care a subliniat că aceasta este o măsură pentru promovarea unei societăți liniștite și în același timp moderne, deschisă comunicării interculturale.
Problemele s-au cantonat și aici tot în zona autorităților române cu care comunicarea este destul de greoaie.

Autoritățile române îi tratează cu… absență
Din păcate, problemele cu care se confruntă românii din diaspora trebuie aduse la cunoștință autorităților din România tot doar prin intermediul presei. Deși au figurat pe programul inițial, în prima zi nu a luat parte la dezbatere nici președintele Senatului, Mircea Geoană (sub patronajul căruia se și desfășoară festivalul), și nici președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu. Primarul Claudiu Tusac a fost cel care a participat la deschi-derea lucrărilor și a trebuit să îi și scuze pe absenți.
Și de această dată, nu a lipsit, însă, de la eveniment, deputatul Uniunii Democrate a Tătarilor Turco - Musulmani din România, Aledin Amet, căruia participanții i-au adresat rugămintea de a transmite mesajele lor oficialilor de la centru în lipsa acestora.
Din păcate, nici măcar unul dintre cei șase parlamentari din diaspora aleși, de altfel, anul trecut prin vot uninominal, nu a luat parte la eveniment. Cum niciunul dintre cei patru deputați și doi senatori ai românilor din diaspora nu se regăsește în programul celor patru zile de dezbateri, e greu de crezut într-o minune ca unul măcar să surprindă până la final cu prezența.
Pe parcursul celor patru zile de simpozion, participanții au însă bucuria de a-i avea alături pe regizorii Geo Saizescu și Al. G. Croitoru, cel din urmă punând piese spectacole de 20 de ani pentru românii din Serbia.
În cadrul simpozionului de ieri a fost lansat și site-ul www.hai-acasa.ro, dedicat "românilor de pretutindeni".

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 3.4256 secunde