Luptă strânsă pentru Primăria Constanța. Patru candidați despărțiți de doar câteva procente

Ca o concluzie a primei părți a sondajului ce vizează municipiul Constanța, la jumătatea mandatului administrației locale din Constanța, percepția cetățenilor reflectă un nivel ridicat de nemulțumire și o lipsă de încredere în direcția actuală de dezvoltare. Majoritatea respondenților consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar evaluarea activității primarului evidențiază un dezechilibru clar între mulțumiți și nemulțumiți, în favoarea celor din urmă.

Principalele probleme semnalate – infrastructura rutieră deficitară, lipsa locurilor de parcare și curățenia – indică dificultăți concrete care afectează viața de zi cu zi. Aceste aspecte nu sunt doar neajunsuri administrative, ci semnale ale unei gestionări percepute ca ineficientă. În același timp, absența unei personalități politice în care majoritatea cetățenilor să aibă încredere sugerează o criză de reprezentare și leadership la nivel local.

Cu toate acestea, răspunsurile privind măsurile pe care le-ar lua cetățenii dacă ar fi primar arată clar direcția dorită: o administrație mai eficientă, investiții în infrastructură și soluții pentru problemele urbane esențiale. În concluzie, sondajul conturează imaginea unui oraș în care așteptările populației sunt ridicate, dar unde încrederea în actuala conducere este fragilă, ceea ce pune presiune pe autorități pentru schimbări vizibile și rapide.

În cea de-a doua parte a cercetării sociologice, respondenții au fost întrebați dacă există un partid politic care înțelege cu adevărat nevoile municipiului Constanța. Majoritatea, respectiv 67%, au răspuns negativ. În schimb, 24% au apreciat că un astfel de partid există, iar 9% au declarat că nu știu sau nu au dorit să răspundă.

Dintre cei care au indicat existența unui partid relevant, 31% au menționat PSD, 22% AUR, 22% USR și 17% PNL, în timp ce 8% au făcut referire la alte formațiuni politice fără a le nominaliza.

În acest context, respondenților li s-a adresat și întrebarea privind intenția de vot: „Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Consiliul Local Constanța, care este partidul politic pe care l-ați vota?".

 

Din totalul participanților, 69% au exprimat o opțiune clară, restul fie au refuzat să răspundă, fie au declarat că nu știu, nu votează sau își anulează votul.

Pe baza răspunsurilor exprimate, clasamentul preferințelor politice este următorul: AUR conduce cu 27%, urmat de PNL cu 22% și USR cu 21%. PSD este cotat la 16%, în timp ce PMP înregistrează 2%. UDMR, SOS România, POT și candidații independenți obțin câte 1% fiecare, iar 8% dintre respondenți au indicat alte partide.

În privința opțiunilor electorale, respondenții au fost întrebați pe cine ar vota pentru funcția de primar al municipiului Constanța, dacă alegerile ar avea loc duminica viitoare. Din totalul eșantionului, 84% au indicat un candidat.

Conform rezultatelor, Felicia Ovanesian (independent) și Stelian Ion (USR) conduc în preferințele alegătorilor, fiecare cu câte 19%. Ei sunt urmați de Horia Constantinescu (independent) cu 18% și Ovidiu Cupșa (AUR) cu 17%. Urmează actualul primar Vergil Chițac, de la PNL, cu 11% și Decebal Făgădău (PSD) cu 7%.

 

În continuare, Ionuț Rusu (PNL), Eduard Martin (PSD) și Costin Răsăuțeanu (PSD) sunt creditați fiecare cu câte 3% din intențiile de vot.

Clasamentul este încheiat de Florin Cocargeanu (USR) cu 1%.

Comunicarea dintre autorități și cetățeni continuă să fie un subiect de interes major, mai ales în contextul în care transparența și dialogul public sunt considerate piloni esențiali ai unei administrații eficiente. În acest sens, chestionarul a inclus și întrebarea: „Din punctul dumneavoastră de vedere, autoritățile din municipiul Constanța comunică suficient cu cetățenii?".

Răspunsurile evidențiază o nemulțumire semnificativă în rândul populației. Astfel, 75% dintre persoanele intervievate consideră că autoritățile nu comunică suficient, semnalând o posibilă lipsă de transparență sau de deschidere către dialog din partea instituțiilor publice. Pe de altă parte, 20% dintre respondenți sunt de părere că nivelul de comunicare este suficient.

Restul de 5% fie nu au avut o opinie clară, fie au preferat să nu răspundă.

Aceste rezultate conturează o imagine în care majoritatea cetățenilor resimt un deficit de comunicare, aspect care ar putea influența încrederea în instituțiile publice și gradul de implicare civică. În același timp, ele sugerează necesitatea unor strategii mai eficiente de informare și dialog, adaptate nevoilor și așteptărilor comunității locale.

În ceea ce privește metodologia, sondajul a fost realizat în perioada 8 - 21 aprilie 2026 de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), la comanda „Cuget Liber“.

 

Volumul eșantionului: 608 respondenți cu domiciliul în municipiul Constanța. Tipul eșantionului: Simplu, aleatoriu, generat prin metoda RDD (Random Digital Dialing), iar metoda a fost CATI ( Computer Assisted Telephone Interviewing). Reprezentativitate: Eroare maximă tolerată: ±4,05%.