Oficialii PE atrag atenția: cetățenia europeană nu e o alternativă la cetățenia națională

Potrivit unui sondaj Eurobarometru din 2007, mai puțin de o treime din europeni își cunosc drepturile de care beneficiază în calitate de cetățeni ai Uniunii Europene. Concret, așa cum se arată pe site-ul oficial al Parlamentului European, cetățenia europeană (introdusă în 1993) oferă dreptul de deplasare și rezidență în alt stat membru al UE, precum și dreptul de a participa la alegerile municipale și europene în țara de rezidență.

Tocmai de aceea, raportoarea Urszula Gacek (Grupul Partidului Popular European și al Democraților Europeni, Polonia) reamintește, înaintea alegerilor europarlamentare programate pentru luna iunie a acestui an, că "cetățenia europeană este un bonus, nu o alternativă la cetățenia națională". Ea a redactat, de asemenea, un raport referitor la "problemele și perspectivele cetățeniei europene".

Astfel, potrivit informațiilor prezentate pe site-ul PE, în 2004 "doar 45,5% din cetățeni s-au prezentat la alegerile europene". Dintre cei care locuiesc în străinătate, "numai 12% au mers la vot", a atras atenția și comisarul european pentru justiție și afaceri interne, Jacques Barrot, în contextul unei audieri publice pe acest subiect, eveniment organizat, pe 16 februarie, de Comisia pentru Libertăți civile.

Un fenomen care se face din ce în ce mai simțit din 2004 și până în prezent este acela că europenii își caută frecvent de lucru în străinătate. În sensul acesta, din 2004 "cetățenii Europei de Est încep să se folosească de drepturile pe care li le oferă cetățenia europeană, în acest context apărând și probleme legate de sistemul de pensii, asigurările de sănătate și drepturile familiei", se arată pe site-ul forului legislativ al UE. Aceeași Gacek subliniază, și faptul că "punerea în practică neadecvată a directivelor actuale" constituie un real motiv de îngrijorare și asta pentru că, în 2008, spre exemplu, două milioane de polonezi munceau în afara țării, "inclusiv la negru, fără protecție socială".

Ceea ce susțin, de fapt, oficialii europeni, este necesitatea unei informări corecte a cetățeanului de rând cu privire la drepturile lor și, mai mult decât atât, ei sunt de părere că se impune o ameliorare a comunicării cu acesta. "Cetățenii europeni trebuie să fie conștienți de drepturile pe care le au, să și le exercite și să fie mândri că sunt europeni", a precizat Panayiotis Demetriou (Grupul Partidului Popular European și al Democraților Europeni, Cipru).

Minorii sub 16 ani nu au voie să distribuie materiale electorale

Prin votul exprimat în alegerile pentru PE, vor fi aleși reprezentanții care vor influența viitorul a aproximativ 500 de milioane de cetățeni europeni. Reamintim, în sensul acesta, că românii vor alege 33 de deputați europeni din totalul de 736 de europarlamentari.

De menționat este, de asemenea, că prevederile Ordonanței de Urgență adoptate de Guvern în urmă cu o săptămână aduc modificări Legii 33/2007 privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru PE. Potrivit noilor reglementări, partidele, alianțele politice și organizațiile minorităților naționale se pot asocia doar la nivel național, având la bază un protocol, pentru constituirea unei alianțe care să se înscrie în cursa pentru PE.

O altă prevedere a Ordonanței specifică în mod expres că folosirea minorilor sub 16 ani pentru distribuirea sau amplasarea de materiale de propagandă electorală este interzisă.