Parlamentarii constănțeni militează pentru libertatea presei

Autorii noului Cod Civil au uitat complet de interesul public, preferând să lase locul la interpretări și la abuzuri ce se pot îndrepta împotriva presei.

Noua formulă a Codului Civil a stârnit reacții aprinse în sfera opiniei publice, atât din partea unor organizații profesionale ale mass-media, cât și a unor politicieni.

Titlul V din noul Cod Civil, care vizează apărarea drepturilor nepatrimoniale, precum cele care privesc existența și integritatea persoanei, cele privind identifica-rea persoanei și cele care decurg din creația intelectuală, a provocat o serie de proteste față de inițiativa Ministerului Justiției.

Potrivit prevederilor articolului 263, în cazul în care o persoană, fie ea politician, se simte lezat în demnitate și onoare ar putea solicita instanței să dea o hotărâre prin care să oprească articolul. Mai precis, în conformitate cu alin. (1), "persoana fizică ale cărei drepturi nepatri-moniale au fost încălcate ori sunt amenințate poate cere oricând instanței interzicerea săvârșirii faptei ilicite, dacă aceasta este iminentă". În plus, instanța poate interzice unei publicații (din presa scrisă sau audio-vizuală) publicarea articolului la solicitarea persoanei care se simte lezată și care știe că, după un articol, urmează și alte dezvăluiri.

Litera legii, neclară

Textul de lege devine vag în momentul în care se "constată caracterul ilicit al faptei săvârșite, dacă tulburarea pe care a produs-o subzistă". Cu alte cuvinte, atunci când publicația se încăpățânează și publică articolul contestat, atunci actul devine ilicit, dar cuvântul "tulburare" este lipsit de precizie. Un politician s-ar putea simți tulburat, iar acest lucru ar putea fi dovedit cu ușurință în instanță de către membrii familiei.

Libertatea presei este serios pusă în pericol, prin dispozițiile art. 263, alin. (2). "Totodată, cel care a suferit o încălcare a unor asemenea drepturi poate cere instanței să-l oblige pe autorul faptei să îndeplinească orice măsuri socotite necesare de către instanță spre a ajunge la restabilirea dreptului atins, cum sunt: sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulație a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate să servească la săvâr-șirea faptei prejudiciabile", se menționează la acest punct. În traducere liberă, un judecător ar putea dispune oricând confiscarea ediției unui ziar care conține un articol contestat sau chiar retragerea din circulație a unei publicații. În plus, instituțiile de presă s-ar putea confrunta cu probleme foarte delicate, precum sechestrarea sau distrugerea bunurilor.

Minoritatea liberală nu acceptă noile prevederi

Proiectul noului Cod Civil împreună cu proiectul noului Cod Penal, al celui de Procedură Penală și al celui de Procedură Civilă au fost trimise, încă de săptămâna trecută, spre dezbatere în Parlament.

Deputatul liberal Gheorghe Dragomir a punctat faptul că Guvernul încearcă să treacă prin Parlament cele patru coduri în contratimp. "Nu este deloc bine așa. Codurile acestea nu se schimbă de la lună la lună. Ele nu trebuie schimbate așa repede. Proiectele ar fi trebuit să fie dezbătute public și apoi, trimise în Parlament, pentru o nouă serie de dezbateri", a explicat el. Deputatul a arătat că liberalii nu vor fi de acord cu varianta propusă de către ministrul Cătălin Predoiu. "Nu putem tocmai noi, forul legislativ, să acceptăm îngrădirea libertății presei. Presa trebuie să fie liberă", a spus ferm el. Dragomir a adăugat că liberalii vor depune toate eforturile pentru a evita punerea în aplicare a unor astfel de inițiative. "Dar vedeți, noi suntem în minoritate. Mi-e teamă că PNL nu poate decât atrage atenția asupra acestor nereguli pentru că majoritatea aparține celor două partide aflate la guvernare", a încheiat el.

În așteptarea raportului final

Senatorul democrat-liberal Mircea Banias a declarat că nu se poate pronunța încă în acest caz întrucât nu a primit raportul comisiilor de specialitate care trebuie să dezbată proiectul noului Cod Civil. Pe de altă parte, el a ținut să afirme că este împotriva oricărui act de îngrădire a libertății.

Aceeași atitudine a adoptat-o și senatorul social-democrat Nicolae Moga. "Încă nu este nimic finalizat. Când va veni proiectul în forma finală și va fi supus votului Parla-mentului, atunci voi putea avea un punct de vedere clar. Dar vă spun că, de-a lungul timpului, am avut șansa să lucrez în domeniul jurnalistic și nu sunt de acord cu limitarea libertății presei", a declarat el.

Proteste la nivel european

Federația Europeană a Jurnaliștilor (FEJ), grupul european al Federației Internaționale a Jurnaliștilor (FIJ) au cerut recent retragerea proiectului de lege al noului Cod Civil, pe motivul că documentul încalcă flagrant principiile Europene cu privire la accesul la informație și libertatea presei.

"Un astfel de document este împotriva oricărui principiu euro-pean al libertății presei", a spus Arne König, președintele FEJ. "Jurnaliștii nu pot fi forțați de lege să răspundă la orice fel de solicitare publică și, în nici un caz, nu pot fi forțați să își dezvăluie sursele pentru a-și demonstra buna-credință", a mai spus König.

Parlamentul trebuie să adopte cele patru coduri până în luna iunie.