Primăria Constanța ține la ciorap aproape 40 milioane euro

După primele nouă luni ale anului 2007, județul Constanța figurează în situațiile Ministerului Economiei și Finanțelor cu un excedent bugetar de aproximativ 66 milioane de euro. La acestea se mai adaugă și cele aproximativ 49 milioane de euro care figurează încă în fondul de rulment și care "s-au reportat" din 2006.

Într-un clasament întocmit de "Ziarul Financiar", județul Constanța se află pe primul loc în țară, după București, la capitolul bani nefolosiți, după primele nouă luni ale anului 2007. Potrivit unor surse din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Constanța, excedentul bugetar înregistrat la bugetele locale și care a fost evaluat la 66 milioane de euro este real, însă nu relevant pentru această dată. În cele 66 de milioane de euro se înscriu inclusiv cheltuielile aferente unor proiecte în derulare pe care le au administrațiile locale constănțene. De altfel, aceleași surse au confirmat faptul că județul Constanța, per ansamblu, nu prea are de ce să se plângă la capitolul bani, chiar dacă Guvernul nu este prea darnic cu noi. Primarii constănțeni au deprins destul de repede legile economiei de piață și au învățat să facă bani pentru comunitățile lor, motiv pentru care se și înregistrează excedente bugetare.

Primării cu banii la saltea
Într-un clasament local, municipiul Constanța conduce detașat. Taxele și impozitele instituite de Administrația Mazăre aduc bani frumoși la bugetul local. Astfel că, analizând situația financiară a municipiului Constanța de la începutul anului până în prezent, cifrele indică o creștere constantă și semnificativă a conturilor, de unde și excedentul bugetar înregistrat după primele nouă luni ale anului 2007. La 31 martie 2006, Primăria Constanța adunase deja în conturi aproximativ 13,4 milioane euro, la 30 iunie suma se ridica la aproximativ 25 milioane de euro, iar la 30 septembrie, ajunsese la peste 36 milioane de euro.
La mare distanță se află în clasament orașul Năvodari, care, dacă în primul trimestru a reușit să strângă puțin peste 2 milioane de euro, pe trimestrul doi a crescut la 3,5 milioane de euro, iar pe trimestrul trei a scăzut la 3,2 milioane de euro. Medgidia se situează pe locul trei, cu aproape 1 milion de euro pe primul trimestru, 1,2 milioane de euro pe al doilea trimestru iar la 30 septembrie mai avea în conturi puțin peste 1 milion de euro.
Și în mediul rural sunt primării care stau bine la acest capitol. Printre ele se numără Lumina, Cumpăna, Agigea, Valu lui Traian, Chirnogeni, Poarta Albă.
De unde provin exact acești bani la bugetele locale nu se știe acum, cert e că mare parte provin din taxe și impozite. La sfârșitul anului, odată cu situațiile pe
care administrațiile locale le vor întocmi, se va vedea și de unde au făcut rost primarii de bani pentru comunitățile lor. Nu este exclus însă ca mare parte dintre acești bani să nu fie cheltuiți, intrând astfel în fondurile de rulment ale primăriilor. administrațiile locale vor intra în acest fel, în anul 2008, cu ceva bani puși deoparte.

Dobânzile atractive țin banii blocați
Problema fondului de rulment a atras atenția anul trecut, odată cu hotărârile de guvern date în ultimul trimestru al anului, prin care se alocau fonduri pentru reabilitarea instituțiilor de învățământ. Cum procesul de reabilitare propriu-zis are loc abia după numeroase licitații și alte acte birocratice, finalul anului trecut i-a prins pe mulți primari cu banii în conturi, aceștia constituindu-se astfel în fondul de rulment. La banii care se strâng în acest fond, statul mai acordă și el o dobândă, ce-i drept nu prea mare, de 0,5%, ceea ce îi atrage pe edili să mai tragă de timp și să mai amâne investițiile pentru care au primit banii.
Sunt însă primării, precum cea de la Constanța, care din acești bani își constituie depozite la termen, respectiv la o lună, cu o dobândă de 6%, și la trei luni pentru o dobândă de 7%. Având în vedere că suma minimă pe care se poate constitui un depozit este de 1.000.000 lei, e lesne de înțeles că se mai strâng ceva bani, deloc de neluat în calcul, la bugetele locale.
Banii din fondul de rulment ar trebui însă folosiți, conform legilor în vigoare, fie pentru acoperirea golurilor de casă, fie pentru investițiile pentru care autoritățile
i-au alocat inițial; deci, teoretic, primarii nu pot dispune de ei după bunul lor plac.

CJC are și el provizii
Potrivit cifrelor înregistrate la Direcția Județeană a Finanțelor Publice Constanța, Consiliul Județean are și el ceva bani puși deoparte, ce-i drept mult mai puțini față de Primăria Constanța. La 31 martie, CJC înregistra un excedent de aproximativ 3,2 milioane de euro, la finele trimestrului doi a ajuns la aproximativ 3,4 milioane de euro, pentru ca la 30 septembrie, administrația județeană să își dubleze veniturile, ajungând la aproape 7 milioane de euro. Dar, după modelul Primăriei Constanța, CJC are ceva bani constituiți în depozite, încasând așadar și dobânzile aferente.
Fondurile de rulment prin care primăriile și consiliile județene țin banii blocați doar de dragul dobânzilor a intrat deja în atenția Executivului. Pentru viitor se are în vedere elaborarea unui act normativ care să îi oblige pe ordonatorii de credite să își facă curățenie prin conturi și să ruleze banii prin investiții în folosul comunităților.
În ceea ce privește controalele asupra felului cum se cheltuiesc banii de către administrațiile locale și județene, DGFP are drept de control numai asupra fondurilor alocate de guvern, la capitolul cheltuieli din venituri proprii, edilii fiind practic suverani. Singurul organ de control care are puterea de a controla toată contabilitatea administrațiilor, constatând și eventualele deturnări de fonduri sau alte abateri, ar fi Curtea de Conturi, de controalele căreia, la primării, nu prea s-a mai auzit nimic în ultima vreme.

După primele nouă luni ale anului 2007, județul Constanța figurează în situațiile Ministerului Economiei și Finanțelor cu un excedent bugetar de aproximativ 66 milioane de euro. La acestea se mai adaugă și cele aproximativ 49 milioane de euro care figurează încă în fondul de rulment și care "s-au reportat" din 2006.

Într-un clasament întocmit de "Ziarul Financiar", județul Constanța se află pe primul loc în țară, după București, la capitolul bani nefolosiți, după primele nouă luni ale anului 2007. Potrivit unor surse din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Constanța, excedentul bugetar înregistrat la bugetele locale și care a fost evaluat la 66 milioane de euro este real, însă nu relevant pentru această dată. În cele 66 de milioane de euro se înscriu inclusiv cheltuielile aferente unor proiecte în derulare pe care le au administrațiile locale constănțene. De altfel, aceleași surse au confirmat faptul că județul Constanța, per ansamblu, nu prea are de ce să se plângă la capitolul bani, chiar dacă Guvernul nu este prea darnic cu noi. Primarii constănțeni au deprins destul de repede legile economiei de piață și au învățat să facă bani pentru comunitățile lor, motiv pentru care se și înregistrează excedente bugetare.

Primării cu banii la saltea
Într-un clasament local, municipiul Constanța conduce detașat. Taxele și impozitele instituite de Administrația Mazăre aduc bani frumoși la bugetul local. Astfel că, analizând situația financiară a municipiului Constanța de la începutul anului până în prezent, cifrele indică o creștere constantă și semnificativă a conturilor, de unde și excedentul bugetar înregistrat după primele nouă luni ale anului 2007. La 31 martie 2006, Primăria Constanța adunase deja în conturi aproximativ 13,4 milioane euro, la 30 iunie suma se ridica la aproximativ 25 milioane de euro, iar la 30 septembrie, ajunsese la peste 36 milioane de euro.
La mare distanță se află în clasament orașul Năvodari, care, dacă în primul trimestru a reușit să strângă puțin peste 2 milioane de euro, pe trimestrul doi a crescut la 3,5 milioane de euro, iar pe trimestrul trei a scăzut la 3,2 milioane de euro. Medgidia se situează pe locul trei, cu aproape 1 milion de euro pe primul trimestru, 1,2 milioane de euro pe al doilea trimestru iar la 30 septembrie mai avea în conturi puțin peste 1 milion de euro.
Și în mediul rural sunt primării care stau bine la acest capitol. Printre ele se numără Lumina, Cumpăna, Agigea, Valu lui Traian, Chirnogeni, Poarta Albă.
De unde provin exact acești bani la bugetele locale nu se știe acum, cert e că mare parte provin din taxe și impozite. La sfârșitul anului, odată cu situațiile pe
care administrațiile locale le vor întocmi, se va vedea și de unde au făcut rost primarii de bani pentru comunitățile lor. Nu este exclus însă ca mare parte dintre acești bani să nu fie cheltuiți, intrând astfel în fondurile de rulment ale primăriilor. administrațiile locale vor intra în acest fel, în anul 2008, cu ceva bani puși deoparte.

Dobânzile atractive țin banii blocați
Problema fondului de rulment a atras atenția anul trecut, odată cu hotărârile de guvern date în ultimul trimestru al anului, prin care se alocau fonduri pentru reabilitarea instituțiilor de învățământ. Cum procesul de reabilitare propriu-zis are loc abia după numeroase licitații și alte acte birocratice, finalul anului trecut i-a prins pe mulți primari cu banii în conturi, aceștia constituindu-se astfel în fondul de rulment. La banii care se strâng în acest fond, statul mai acordă și el o dobândă, ce-i drept nu prea mare, de 0,5%, ceea ce îi atrage pe edili să mai tragă de timp și să mai amâne investițiile pentru care au primit banii.
Sunt însă primării, precum cea de la Constanța, care din acești bani își constituie depozite la termen, respectiv la o lună, cu o dobândă de 6%, și la trei luni pentru o dobândă de 7%. Având în vedere că suma minimă pe care se poate constitui un depozit este de 1.000.000 lei, e lesne de înțeles că se mai strâng ceva bani, deloc de neluat în calcul, la bugetele locale.
Banii din fondul de rulment ar trebui însă folosiți, conform legilor în vigoare, fie pentru acoperirea golurilor de casă, fie pentru investițiile pentru care autoritățile
i-au alocat inițial; deci, teoretic, primarii nu pot dispune de ei după bunul lor plac.

CJC are și el provizii
Potrivit cifrelor înregistrate la Direcția Județeană a Finanțelor Publice Constanța, Consiliul Județean are și el ceva bani puși deoparte, ce-i drept mult mai puțini față de Primăria Constanța. La 31 martie, CJC înregistra un excedent de aproximativ 3,2 milioane de euro, la finele trimestrului doi a ajuns la aproximativ 3,4 milioane de euro, pentru ca la 30 septembrie, administrația județeană să își dubleze veniturile, ajungând la aproape 7 milioane de euro. Dar, după modelul Primăriei Constanța, CJC are ceva bani constituiți în depozite, încasând așadar și dobânzile aferente.
Fondurile de rulment prin care primăriile și consiliile județene țin banii blocați doar de dragul dobânzilor a intrat deja în atenția Executivului. Pentru viitor se are în vedere elaborarea unui act normativ care să îi oblige pe ordonatorii de credite să își facă curățenie prin conturi și să ruleze banii prin investiții în folosul comunităților.
În ceea ce privește controalele asupra felului cum se cheltuiesc banii de către administrațiile locale și județene, DGFP are drept de control numai asupra fondurilor alocate de guvern, la capitolul cheltuieli din venituri proprii, edilii fiind practic suverani. Singurul organ de control care are puterea de a controla toată contabilitatea administrațiilor, constatând și eventualele deturnări de fonduri sau alte abateri, ar fi Curtea de Conturi, de controalele căreia, la primării, nu prea s-a mai auzit nimic în ultima vreme.