Comisiile de retrocedare din cadrul primăriilor constănțene încă mai au de rezolvat cererile celor care au notificat administrațiile locale în baza Legii 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Dosarele incomplete cu care se prezintă oamenii, lipsa documentelor care să poată demonstra exproprierile sunt câteva elemente care îngreunează soluționarea cazurilor.
La Medgidia, au fost depuse, în intervalul prevăzut de Legea 10/2001 și Legea 247/2005, care vine să completeze toate celelalte acte normative ce reglementează fondul funciar, mai precis în perioada februarie 2001-februarie 2002, aproximativ 379 de notificări.
Potrivit Danielei Prunău, membru al Comisiei de retrocedare din cadrul Primăriei Medgidia, de atunci și până acum au fost soluționate 204 de notificări. Dintre acestea, 108 s-au rezolvat prin restituiri în natură și compensări cu bunuri sau servicii, iar 56 au fost trimise la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP) pentru despăgubiri. Prunău a explicat că 21 dintre notificările primite în 2001 au fost direcționate către alte entități întrucât nu intrau în competența administrației locale. Cei nouă membri ai Comisiei de retrocedare din cadrul Primăriei mai au acum în lucru 175 de notificări din 2001.
Daniela Prunău a arătat că una dintre cauzele care conduc de multe ori la amânarea rezolvării cazurilor este determinată de lipsa documentelor. "Și acum ținem corespondența cu cei care ne-au notificat și le cerem să mai aducă acte acolo unde dosarele sunt incomplete. Nu toate dosarele pe care le avem acum în lucru vor fi soluționate.Pe unele dintre ele le vom respinge, pe altele le vom trimite la ANRP", a explicat Prunău. "Apoi, trebuie să mai știți că în Dobrogea nu a existat o carte funciară și sunt multe cazuri în care cei care au fost expropriați nu mai pot face dovada exproprierii. Sunt situații în care exproprierile sau demolările unor clădiri nu s-au făcut pe baza unor decrete, ci în baza unor hotărâri sau avize ale Consiliilor Populare care nu se mai găsesc în arhive pentru că ele nu aveau decât o anumită perioadă în care se păstrau în arhive. De aici și dificultatea oamenilor de a demonstra exact că au fost expropriați", a mai spus Prunău. "Sunt persoane care vin cu acte de proprietate din 1901-1902 însă ei trebuie să facă dovada preluării, dacă au fost și alți proprietari apoi, sau trebuie să vedem dacă, în acel moment, erau și alți proprietari pe aceeași suprafață. Chiar avem dosare în care am descoperit că sunt doi proprietari pe aceeași suprafață, iar ei nu știau", a vorbit Daniela Prunău despre dificultățile pe care le întâmpină în soluționarea notificărilor.
Vești bune pentru locuitorii din Hârșova
Potrivit primarului orașului Hârșova, Tudorel Nădrag, acum, sunt în curs de soluționare apro-ximativ 40 de dosare de retrocedare, unele dintre ele fiind rămase din timpul fostei administrații. "Am întocmit documentele privind cadastrarea suprafețelor și vom cere și avizul Prefecturii pentru a le putea da cetățenilor terenurile pe care ei le revendică sau terenurile echivalente. Nu avem niciun motiv să nu le dăm oamenilor. Dimpotrivă, avem terenuri și ele vor ajunge la proprietari. În aproximativ o lună, vom rezolva aceste probleme", a declarat Nădrag.
Negru Vodă, un caz fericit
Secretarul Comisiei de re-trocedare din cadrul Primăriei Negru Vodă, Ioana Bujor, a declarat că administrația nu a avut probleme cu retrocedările, primind puține notificări (20 de notificări) în baza Legii 10. Dintre acestea, nouă au fost trimise către ANRP pentru despăgubiri, iar trei au fost respinse pentru că erau neîn-temeiate. "Cererile lor vizau niște terenuri care fuseseră deja date pe legea 18/1991", a explicat Bujor. Trei persoane au fost norocoase și au primit restituiri în natură, în timp ce un singur dosar a fost redirecționat pentru că avea un alt administrator. În prezent, Negru Vodă mai are de rezolvat patru dosare.