România va afla verdictul în cazul delimitării platoului continental din Marea Neagră

Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga, care a judecat cazul de delimitare a platoului continental din Marea Neagră disputat între Ucraina și România, a ajuns la un verdict, care va fi comunicat în data de 3 februarie, la ora 11.00, ora României.

Verdictul va fi citit de către președinta Curții, judecătoarea britanică Rosalyn Higgins, în data de 3 februarie, la ora locală 10.00 (11.00, ora României), la Palatul Păcii, unde se află sediul CIJ.

Soluția în cazul România vs Ucraina va fi cea de-a 100-a decizie pronunțată de CIJ de la înființarea acestei instanțe, în 1946.

România a sesizat Curtea Internațională de Justiție de la Haga la data de 16 septembrie 2004 pentru a rezolva diferendul cu Ucraina legat de delimitarea platoului continental din Marea Neagră. După patru ani în care au fost depuse documentațiile scrise și după alte trei săptămâni în care s-au desfășurat pledoariile orale (2-19 septembrie 2008), procesul a ajuns în faza finală, etapa deliberărilor Curții. Hotărârea CIJ trebuia pronunțată până cel târziu în aprilie 2009.

Diferendul cu Ucraina a fost cauzat de pretențiile concurente ale celor două țări asupra unei zone din Marea Neagră. Potrivit legislației internaționale, platoul continental, respectiv zona economică exclusivă a fiecărei țări, ar trebui să se întindă până la 200 de mile de la coastă, însă din cauza faptului că Marea Neagră are o întindere redusă, aceste spații se suprapun, rezultând zona de 12.000 de km pătrați pe care cele două țări o dispută. Practic, CIJ trebuie să decidă cum să împartă între două țări cât mai echitabil, corect și rezonabil această zonă.

Decizia Curții nu va da câștig de cauză uneia dintre părți, ci va determina din punct de vedere geografic (printr-o serie de latitudini și longitudini) o linie unică de demarcație a zonei de 12.000 de kilometri pătrați asupra căreia cele două țări au pretenții concurente. Totuși, în cazul unei soluționări favorabile, România va putea trece la exploatarea resurselor de hidrocarburi existente în acea zonă, peste 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale și 10 milioane de tone de petrol, resurse care ar asigura independența energetică a României timp de 18 ani.