Septimiu Bourceanu, candidat PNL pentru Senatul României: „Trebuie să schimbăm legea care se referă la epidemii și pandemii”

1249
Septimiu Bourceanu, candidat PNL pentru Senatul României: „Trebuie să schimbăm legea care se referă la epidemii și pandemii” - septimiubourceanu-1605802803.jpg
Septimiu Bourceanu, prim-vicepreședintele PNL Constanța, este pe primul loc pe lista pentru Senat la alegerile parlamentare din decembrie. În opinia sa, principalele obiective sunt domeniul sănătății, în care lucrează de mai bine de un deceniu, și cel economic. În mod evident, cele două se leagă. Ne-a vorbit, despre ambele, într-un scurt interviu.


- Faceți parte din echipa care a reușit, după 20 de ani, să înlăture PSD din administrația locală. Ce urmează?


- Partidul Național Liberal a obținut un scor istoric și meritat la alegerile locale. Pentru noi, însă, greul de-abia acum începe. Constanța a fost un oraș izolat pe timpul PSD, un oraș închis, iar acest lucru trebuie să se schimbe rapid. Județul Constanța trebuie să atragă investiții, trebuie să creeze locuri de muncă bine plătite, iar asta nu se poate face decât dând dovadă de deschidere față de mediul economic. Trebuie să facem din Constanța un județ puternic, un județ care să conteze la nivel național. Din fericire, PNL are pârghiile necesare. S-a văzut clar interesul pe care premierul și restul cabinetului îl au pentru Constanța, prin faptul că au vizitat de mai multe ori județul în acest an, pentru a căuta, de la fața locului, cele mai bune soluții pentru județ. Din păcate, și trebuie să recunoaștem acest lucru, oamenii nu mai au răbdare și vor ca lucrurile să se schimbe în bine peste noapte. Au dreptate, dar de multe ori să faci ceva bun și trainic durează. Noi am demonstrat că se poate și că facem. 


-Are PNL cu cine să producă această schimbare despre care vorbiți?


-Cu siguranță are! Uitați-vă la cele mai dezvoltate orașe din România și veți vedea că sunt conduse de primari liberali. Uitați-vă la cele mai performante primării din județul Constanța. Și ele sunt conduse de liberali. Să știți că aceștia nu au reinventat roata, ci au făcut un lucru de bun simț, unul dintre puținele care a putut aduce prosperitate: au atras fonduri europene. Și le-au atras în domenii care au creat locuri de muncă, plus valoare, nu pentru a vopsi borduri. Asta trebuie să facă în continuare primarii liberali: să atragă fonduri europene. De fapt, asta trebuie să facă toți primarii. Dacă nu au bani pentru cofinanțare – și în unele cazuri poate fi așa – sunt convins că vor primi cofinanțare de la Consiliul Județean.


-Aveți o experiență vastă de manager în sistemul medical. Aveți și proiecte pe care vreți să le duceți la îndeplinire din calitatea de senator?


- Cu siguranță. Sunt mai multe proiecte. Îmi doresc un cadru legislativ adaptat la realitatea din teritoriu. Îmi doresc să transpunem realitatea de la firul ierbii în cadrul legislativ, astfel încât să ajute sistemul medical. Îmi mai doresc, de asemenea, să aduc o serie de amendamente câtorva articole din Legea 95 (n.r. legea privind reforma în domeniul sănătății), astfel încât să putem asigura o finanțare mai bună a sistemului medical. Trebuie introdus un capitol nou în Legea 95, care se referă la pandemii și epidemii, naționale, regionale și locale. Experiența din ultimele luni cere așa ceva. Trebuie armonizate lucrurile și reduse discrepanțele dintre sistemul public și privat din punctul de vedere al legislației, astfel încât accesul pacientului la serviciile medicale să fie mult mai facil. Sunt foarte multe lucruri care pot fi amendate și îmbunătățite. Legea 95 este o lege relativ tânără, din 2006, însă, de atunci până acum, s-au întâmplat foarte multe lucruri, iar eu cred în această amendare pozitivă a legislației. De exemplu, trebuie introdus un capitol nou, care se referă la pandemii și epidemii, naționale, regionale și locale. Experiența din ultimele luni cere așa ceva.


- Cum ar trebui să arate, în opinia dumneavoastră, sistemul de stat în comparație cu cel privat? Vom putea ajunge să ne tratăm la stat în aceleași condiții ca la privat?


- Și sistemul de stat, și cel privat fac parte din ceea ce numim sistemul de sanitar românesc. Accesul la sistem, din perspectiva pacientului, asigurat sau neasigurat, trebuie să fie același. Personal, îmi doresc să găsesc în sistemul public aceleași condiții pe care le găsesc în sistemul privat. Mai mult decât atât, sistemul sanitar românesc este reglementat de către Ministerul Sănătății, la care și componenta publică și cea privată se raportează. Nu există legislație diferită. Îmi doresc un sistem public foarte bine dotat, foarte bine consolidat. Așa se creează un echilibru în sistemul de sănătate. Un exemplu este medicina de familie, care este privată și care are nevoie de sprijin. Aceasta trebuie să fie primul filtru al pacienților. Cu cât sprijinim mai bine această structură, a medicinei de familie, cu atât presiunea pe sistemul public sau privat spitalicesc va fi mai mică. Asta înseamnă că și costurile în sistem vor fi mult mai mici, că rămân mai mulți bani din ceea ce colectează pentru sistem. Prin medicina de familie se poate acționa preventiv.


-Din păcate, mulți dintre noi uităm de această prevenție. Ce se poate face?


-Unul dintre planurile mele este să ajut la repornirea programului pe care l-a implementat ministrul Sănătății din anii 2005 – 2006. Este vorba, dacă vă aduceți aminte, de acel program prin care românii beneficiau anual de un set de analize gratuite. Este foarte important pentru că rezultatul lor oferă o statistică foarte importantă, o bază de date reală, pe care ministerul o poate folosi pentru a crea programe naționale de sănătate. În plus, și acest lucru este foarte important, vom ști și care este perspectiva, deci vom ști câte fonduri să direcționăm și unde. În același timp, aceste date o să ne dea posibilitatea să aflăm de ce resurse umane avem nevoie în următoarea perioadă, în următoarele două decenii. Având toate aceste date, vom ști și ce investiții trebuie să facem în infrastructură, dar și cum va evolua cazuistica în România pe diferite boli. Și, la fel de important, vom putea crea programe pentru a ne menține medicii acasă, în România, și, de ce nu, pentru a-i convinge pe o parte din cei care au plecat peste hotare să se întoarcă.


Reamintim că Septimiu Bourceanu a fost cel mai tânăr director de spital din România. El a condus Sanatoriul Balnear Techirghiol la numai 27 de ani. A fost și consilier al ministrului Sănătății, iar în prezent conduce Complexul Balnear și de Recuperare CAA Corpore Sano.


(Comandat de Partidul Naţional Liberal Filiala Constanţa, publicat de Cuget Liber, cod mandatar financiar 11200025)




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 1.7375 secunde