Antibioticele nu vă vindecă de gripa sezonieră și nu vă protejează de cea porcină

Studiile realizate în ultimii ani de specialiștii Comisiei Europene relevă o creștere alarmantă a bacteriilor rezistente la antibiotice, în special în țările
sud-europene. Fenomenul este urmarea faptului că populația s-a obișnuit să ia antibiotice pentru cele mai banale afecțiuni virale. Riscul, deși ignorat, este imens: în momentul contractării unei infecții serioase, șansele de supraviețuire scad considerabil.

Antibioticele sunt substanțe de origine naturală sau sintetică, utilizate contra infecțiilor cauzate de bacterii. Pentru că spectrul de acțiuni este divers, antibioticele au fost împărțite în mai multe familii, în funcție de bacteriile asupra cărora sunt eficiente. Specialiștii din țările europene au constatat însă, în ultimii ani, că au apărut tot mai multe bacterii rezistente la antibiotice, semn că s-a abuzat prea mult de substanțele farmaceutice.
În consecință, anul trecut, pe 18 noiembrie, Comisia Europeană a avut inițiativa celebrării Zilei Europene a Informării despre Antibiotice, în scopul sensibilizării populației asupra riscurilor la care se expun dacă abuzează de aceste preparate farmaceutice.
Această zi a fost celebrată, în anul în curs, și în țara noastră, iar specialiștii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie "Cantacuzino" au organizat o serie de evenimente pentru a-i atenționa în primul rând pe medicii de familie asupra excesului de antibiotice. "În anul 2009, campania organizată de Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice este axată în mod special asupra medicilor din sistemul de asistență privată, având în vedere că 80 - 90% din prescripțiile de antibiotice se fac în ambulator", au arătat reprezentanții institutului în comunicatul remis presei.

Nu au efect asupra febrei, dar vă alegeți cu diaree și greață
Dr. Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a subliniat, în conferința de presă ținută, ieri, la sediul Institutului "Cantacuzino": "Utilizarea iresponsabilă a antibioticelor a accelerat dezvoltarea și răspân-direa rezistenței la antibiotice. Dacă utilizarea inadecvată și excesivă a antibioticelor va continua, ele nu vor mai fi pentru multă vreme eficiente, ceea ce va avea ca rezultat reîntoarcerea în era pre-antibiotică, în așa fel încât practicarea medicinii moderne nu va mai fi posibilă".
Un exemplu de utilizare "incorectă" a antibioticelor este administrarea lor pentru răceli sau gripe. În astfel de situații, după cum ne-a precizat și dr. Corneliu Neagoe, medic primar pediatru, antibioticele nu vor îmbunătăți starea pacientului, nu vor reduce simptomele, precum strănutul și febra. "În această perioadă se înmulțesc cazurile de viroze, însă acestea nu sunt boli pentru care să fie necesare antibioticele. Din păcate, mulți medici le prescriu, deși nu sunt indicate. Antibioticele creează numai dezechilibre în organism", a arătat medicul.
De altfel, administrarea nejustificată poate duce la efecte precum diaree, greață și la contractarea unor bacterii rezistente la antibiotice. "Ele pot deveni, astfel, ineficiente în viitor, în cazuri grave, pentru care tratamentul constituie singura speranță de supraviețuire", a mai arătat dr. Streinu-Cercel.
Dintre bacteriile care au dezvol-tat rezistență la antibiotice, cele mai importante sunt pneumococul (poate cauza pneumonia la adulți, în cazul copiilor mici - otită), care în 45% din cazuri este rezistent la antibiotice, stafilococul auriu, care în 50% este rezistent la penicilină, și escherichia coli, care în 30% din cazuri este rezistent la tratamentul cu ciprofloxacin.
Un alt exemplu de utilizare incorectă este nerespectarea sfatului medicului prin scurtarea duratei tratamentului, reducerea dozajului sau a frecvenței corecte de administrare. În aceste situații, bacteriile vor supraviețui și pot deveni rezistente.

Nu protejează de AH1N1!
În ceea ce privește amenințarea din zilele acestea, pandemia de gripă porcină, specialiștii Institutului "Cantacuzino" atrag atenția că ingerarea de antibiotice, fără consultarea unui medic, nu este soluția. "Antibioticele nu reprezintă o soluție pentru infecțiile virale, inclusiv gripa pandemică. Antibioticele sunt eficiente numai asupra infecțiilor bacteriene. Antibioticele nu sunt active asupra virușilor, deci nici asupra virusului gripei pandemice AH1N1. Ele nu împiedică răspândirea virusului gripei pandemice și a altor virusuri la alte persoane", au precizat medicii. De asemenea, "nu aveți niciun beneficiu dacă luați antibiotice în mod greșit, ca de exemplu împotriva gripei. Poate să vă provoace efecte nedorite, iar pe viitor, când veți avea nevoie de antibiotice, ele nu vor mai fi eficiente", au mai spus cadrele medicale.
Pe de altă parte, au nevoie de antibiotice pacienții cu pneumonie bacteriană - o complicație posibilă a gripei, inclusiv a celei pandemice - dar numai la indicațiile medicului.
Trebuie menționat că, potrivit statisticilor realizate la nivelul Comisiei Europene, în țările din sud-estul Europei, populația consumă până la de trei ori mai multe antibiotice decât cea din nord.