În ciuda faptului că alăptarea la sân este cea mai sănătoasă metodă de alimentație pentru sugari, există și situații în care medicii le recomandă proaspetelor mămici să evite alăptarea pentru a nu pune în pericol viața bebelușului.
De obicei, este vorba despre probleme ale sânului, fie acele răni apărute în primele zile ale lactației, fie de malformații ale mameloanelor (mameloane scurte sau ombilicate). Acestea sunt cele mai frecvente situații în care mamele întrerup alăptatul sau chiar îl opresc definitiv, dar pot apărea și infecții grave. Mastita și galactoforita sunt destul de rare. Mastita puerperală este o infecție produsă cel mai frecvent de stafilococul auriu. Se manifestă prin febră, frisoane, dureri și eritem inflamator. Se recomandă tratament antiinfecțios și evacuarea completă a laptelui pentru a preveni formarea abceselor.
Hipogalactia, adică lipsa laptelui, este în majoritatea cazurilor rezultatul greșelilor în inițierea alăptării, erorilor de tehnică alimentară și a diferitelor stări patologice ale mamei sau sugarului care duc la golirea incompletă a sânilor.
"În aceste situații, sugarul nu mai crește în greutate, apare anxietatea mamei și se ajunge la alimentația complementară. Simptomatologia variază, în funcție de gradul hipogalactiei. Dacă deficitul de lapte este mic, sugarul este liniștit, dar crește nesatisfăcător în greutate. La o hipogalactie moderată, sugarul plânge după ce a terminat suptul sau cu mult înainte de masa următoare. În hipogalactiile severe, greutatea copilului este deficitară, apar semne clinice de malnutriție și modificări ale scaunelor (scaune de foame: rare, verzi, mucoase). Pentru aprecierea hipogalactiei, se efectuează proba suptului prin cântărirea sugarului înainte și după supt cu evaluarea cantității de lapte ingerată în decursul a 24 ore", explică dr. Cristina Mihai, medic primar pediatru.