Ce trebuie să știe bolnavii de hepatită

Răspunsul sistemului sanitar românesc la problemele de sănătate ale persoanelor afectate de hepatita C este ineficient, se arată într-un studiu realizat de Fundația Baylor, cauza principală fiind faptul că actualul mod de organizare a activităților medicale s-a dezvoltat din nevoia de a furniza în special îngrijire de urgență, și nu îngrijire de durată, pentru afecțiuni cronice.

Un studiu calitativ desfășurat de Fundația Baylor a măsurat nivelul de dezvoltare a serviciilor pentru hepatita C în Constanța comparativ cu un model consacrat, folosit pe scară largă în Statele Unite, Canada și Regatul Unit și promovat de Institute of Healthcare Improvement (Institutul pentru Îngrijirea Sănătății).

Studiul de cercetare "Hepatita C: Perspective asupra îngrijirii de durată în Constanța, România" a prelucrat rezultatele interviurilor și focus-grupurilor desfășurate cu un număr de cincizeci și șase de pacienți cu hepatita C și cu profesioniști în domeniu.

Lucrarea a arătat că există frustrări de ambele părți ale interacțiunilor: pe de-o parte pacienții se simt neglijați, neauziți și aruncați dintr-o situație neplăcută în alta; pe de altă parte, furnizorii de îngrijiri medicale sunt, de asemenea, frustrați în urma interacțiunii și ajung să spună că pacienții sunt "de vină". "În general, oriunde te uiți în sistemul medical, pacienții nu știu ce să facă, iar lipsa lor de cunoștințe este transformată în agresivitate față de personalul medical", a declarat un participant la cercetare.

Rezultatele cercetării precizează că există o anumită capacitate a sistemului la nivel local, în special privind organizarea îngrijirii medicale și a modului de desfășurare a furnizării de servicii, însă este urgent să se dezvolte servicii mai mult axate pe pacienții cronici. "Avem nevoie de un program național durabil pentru a depista hepatita C pentru că acum se depistează doar din întâmplare și este mare păcat să mori din cauza asta în zilele noastre...", arată un profesionist intervievat. "Avem cu adevărat nevoie de consiliere, pentru a ajuta pacientul să înțeleagă ce se va întâmpla cu el, să înțeleagă riscurile...".

Studiul "Hepatita C: Perspective asupra îngrijirii de durată în Constanța, România" realizat de Ana-Maria Schweitzer și Mihaela Bogdan aduce în prim-plan o serie de recomandări specifice privind intervențiile care îi pot ajuta pe factorii de răspundere din domeniul planificării sanitare să reformeze programul actual de îngrijire pentru pacienții cu hepatită C din această regiune a României.