Cercetătorii au descoperit o nouă modalitate pentru refacerea inimii după un infarct

132
Cercetătorii au descoperit o nouă modalitate pentru refacerea inimii după un infarct - refacerea-sistemului-cardiovascu-1682102680.jpg

Articole de la același autor

La nivel mondial, bolile cardiovasculare, inclusiv infarctul miocardic, reprezintă principala cauză de deces. Oamenii de știință au reușit să reprogrameze celulele inimii astfel încât un cord deteriorat să se poată reface și să aibă o stare aproape la fel de bună ca unul nou.

Un studiu preclinic recent, realizat pe șoareci, a dezvăluit această modalitate de refacere a țesutului inimii. Cercetătorii din spatele lucrării au folosit molecule de ARN pentru a instrui celulele dintr-un cord afectat să elimine țesutul cicatricial și să recreeze mușchiul cardiac, permițându-i inimii să funcționeze ca nouă.

În urma unui infarct al unei persoane sau atunci când inima suferă orice tip de leziuni, mușchiul cardiac care moare nu se poate înlocui. „Așadar, inima, pentru a nu exploda, activează fibroblastele pentru ca acestea să se deplaseze la locul leziunilor și să cicatrizeze țesutul”, explică Conrad Hodgkinson, profesor asociat de medicină și patologie la facultatea de medicină a universității Duke, din Statele Unite.

Țesutul cicatricial generat în inimă după un infarct reacționează precum cicatricile de pe piele rezultate în urma unei răni sau a unei intervenții chirurgicale, fiind dur și neflexibil. Acesta poate împiedica organul să funcționeze la potențialul său maxim, după cum mai informează prof. Hodgkinson. Omul de știință a căutat această metodă pentru a inversa, în esență, efectele unui infarct.

Pentru a face acest lucru, cercetătorii și-au propus să găsească o modalitate de a transforma fibroblastele, un tip de celule care contribuie la formarea țesutului conjunctiv, în celule ale mușchiului cardiac prin intermediul unui proces numit reprogramare celulară. Aceștia au reușit, astfel, să livreze instrucțiuni pentru reprogramarea celulelor prin intermediul moleculelor de ARN. Au descoperit, așadar, că fibroblastele adulte nu sunt foarte bune la respectarea acestor instrucțiuni și sunt rezistente la reprogramare.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3052 secunde