Este răsfățat sau are probleme de atenție?

Ai senzația că micuțul nu te ascultă atunci când îi spui ceva, adesea nu este în stare să-și facă temele până la capăt, pierde ușor lucrurile, uită ce are de făcut și este ușor distras de stimuli externi, este mereu neliniștit, se ridică de pe scaun, îi întrerupe pe ceilalți. Ar putea suferi de tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție (ADHD). Cel mai important aspect atunci când i se pune diagnosticul este analiza riguroasă a simptomelor, pentru a nu transforma orice copil răsfățat într-un copil cu probleme.

Studiile arată că un procent de 5% din copiii de vârstă școlară prezintă simptome ADHD (1-2 din copiii dintr-o clasă de 30). ADHD debutează în copilărie și poate persista și la vârsta adultă. Deși la unii copii simptomele ADHD dispar odată cu înaintarea în vârstă, în jur de 60% pot prezenta simptome și la vârsta adultă.

Această tulburare poate fi diagnosticată doar după o perioadă de cel puțin șase luni de simptome prezente. Analiza simptomelor implică, pe de o parte, hiperactivitatea, pe de altă parte, deficitul de atenție. Nu întotdeauna ambele sunt prezente.

Există o predispoziție genetică, care e demonstrată prin unele studii făcute asupra gemenilor monozigoți, însă școli diferite adoptă teorii diferite cu privire la etimologia bolii.

Un copil trebuie oricum evaluat la anumite perioade de timp de către un medic generalist, pentru ca dezvoltarea sa psihofizică să fie una armonioasă. Dacă între aceste intervale comportamentul copilului capătă nuanțe semnificative care duc spre criteriile enumerate, e un moment bun pentru a cere părerea unui specialist.

Copilul se poate izola social. Neputând să urmărească regulile jocului și neputând să le respecte, copilul va fi mai devreme sau mai târziu izolat de grup, ceilalți refuzând să se joace cu el. Copilul se poate confrunta cu numeroase probleme școlare.

Un tratament medicamentos se face doar după o evaluare clinică și numai de către un medic. Cel mai cunoscut medicament este Ritalinul, din clasa metilfenidatelor, însă există și tratamente cu substanțe active pe bază de dexmetilfenidatee, amfetamine sau dextroamfetamine.