Fumatul vă distruge sănătatea și dinții. Renunțați la acest viciu!

„Mai departe, petele afectează nu doar dinții, ci și protezele și plombele. Mai mult decât atât, depozitele de tutun sunt capabile să modifice aspectul membranelor mucoase. Desigur, este normal ca pacienții fumători să prezinte așa-numita melanoză gingivală. Această tulburare modifică aspectul normal roz al gingiilor, oferindu-le un ton maroniu. Este o schimbare nedureroasă și benignă și, de obicei, dispare atunci când pacientul încetează să fumeze. Cu toate acestea, petele pot afecta negativ încrederea și stima de sine a oamenilor, motiv pentru care mulți fumători caută tratamente dentare care să îmbunătățească aspectul zâmbetului”, a precizat medicul.

În prezent, există mai multe terapii dentare capabile să curețe dinții pătați. De fapt, curățarea și albirea dinților sunt metode care ajută la îmbunătățirea aspectului acestora. Cu toate acestea, dacă pacientul continuă să fumeze, petele vor reapărea. Deci, cel mai bun tratament pentru a evita aceste dezavantaje estetice este să renunțatul la tutun. În același timp, trebuie precizat că predispoziția de a suferi de parodontită crește la fumători. Acesta este un alt mod în care tutunul afectează sănătatea dinților. Boala parodontală este inflamația și infecția țesuturilor care susțin dinții, iar această tulburare începe cu inflamația gingiilor, ca urmare a acumulării de placă bacteriană și tartru pe și sub ele. De asemenea, nicotina din țigări reduce producția salivară și este un lucru obișnuit ca fumătorii să aibă gura uscată. Mai grav este că această lipsă de umiditate favorizează proliferarea bacteriană și formarea calculilor dentari. În plus, tutunul, căldura și fumul de țigară afectează țesutul gingival, făcându-l slab și fragil. Gingiile răspund la prezența tartrului și a plăcii prin inflamare, dar atunci când țesutul gingival reacționează, devine roșu, se umflă, doare și sângerează ușor.

Ce se întâmplă mai departe? Circulația la nivelul mucoasei este afectată, aceasta având o culoare palidă și pe măsură ce boala progresează, microorganismele ajung în țesuturile mai adânci. Infecția ajunge chiar la structurile care susțin dinții, cum ar fi ligamentul parodontal, rădăcina și osul alveolar. Din păcate, distrugerea acestor țesuturi de susținere face ca dinții să capete mobilitate și, în cele mai grave cazuri, chiar să cadă.