Gonartroza, mai des întâlnită la femei decât la bărbați

292
Gonartroza, mai des întâlnită la femei decât la bărbați - medic-1528270547.jpg

Articole de la același autor

Incidența gonartrozei la femei este de două ori mai mare decât la bărbați, afirmă Marius Stănescu, medic primar ortopedie-traumatologie în cadrul Spitalului Militar Central, care menționează că este cea mai frecventă boală reumatică a genunchiului.
''După gradul de distrucție articulară și invalidizare, gonartroza se situează pe locul doi, după coxartroză. Boala este definită de degenerarea cartilajului articular prin uzura progresivă a cartilajului articular și deformarea articulației. Gonartroza este cea mai frecventă boală reumatică a genunchiului, adesea invalidantă în special la sexul feminin. Conform datelor OMS (1994), aceasta este o raritate la persoanele cu vârstă de până la 35 de ani și foarte frecventă la persoanele cu vârsta după 60 de ani'', spune medicul.


Cauza declanșatoare a bolii, prima graniță care separă două morbidități distincte: gonartroza primitivă (primară) și gonartroza secundară
Cauza principala în declanșarea gonartrozei, ca și în alte forme de artroză, o constituie dezechilibrul funcțional dintre presiunea mecanică înaltă asupra cartilajului articular și capacitățile biologice ale cartilajului cu rezultatul degenerării și distrucției lui, afirmă dr. Stănescu.


''În mod normal, greutatea corpului se transmite articulației genunchiului de-a lungul axului mecanic din centrul capului femural în centrul articulației genunchiului spre centrul articulației gleznei și acționează asupra suprafeței articulare cartilaginoase. Patela (rotula - n.r.), prin contracția mușchiului cvadriceps femural, acționează ca factor de presiune asupra propriului cartilaj și a suprafeței articulare anterioare a femurului (numită trohlee). Acest echilibru fiziologic poate fi întrerupt atât prin creșterea supranormală a presiunii articulare (obezitate), cât și prin diminuarea rezistenței structurilor articulare (cartilajului hialin). Scăderea rezistenței cartilajului articular poate fi rezultatul unor factori genetici, neurohormonali, metabolici, de circulație sangvină, dereglarea metabolismului'', explică medicul.


În același timp, mai arată el, printre cauzele intra-articulare ale bolii se află traumatismele articulare, leziunile meniscale sau ligamentare; meniscectomiile totale (deschise - clasice), care cauzează 10-15% din gonartroză, instabilitățile rotulei, care conduc în timp la artroză patelo-femurală; supraîncărcarea statică și/sau dinamică cauzată de patologiile din apropierea genunchiului (displazia congenitala de șold, artroze de șold, inegalitatea membrelor pelvine etc).


Când și cum ne tratăm


''Răspunsul este simplu: când durerile sunt prea mari, când funcționalitatea genunchiului este drastic afectată. Problema constă, de fapt, în tranziția de la tratamentul medicamentos la cel chirurgical. Durerea constituie argumentul fundamental al deciziei chirurgicale. Procesul fizio-patologic al artrozei trebuie întrerupt ca să nu evolueze către stări extreme cu deformare și lipsă osoasă importantă ce ar duce la o intervenție chirurgicală foarte amplă și dificilă cu o recuperare funcțională mai lentă. Astfel, supravegherea clinico-radiografică este foarte importantă în stabilirea momentului optim pentru intervenția chirurgicală. Vârsta cronologică este un argument important în stabilirea intervenției chirurgicale, dar indicația se apreciază în funcție de statutul biologic al pacientului'', detaliază dr. Stănescu.
El subliniază că infecțiile locale sau sistemice contraindică în totalitate intervenția chirurgicală de endoprotezare primară.
''Pentru o evoluție postoperatorie favorabilă este necesar ca pacientul să mențină funcția biologică a organismului în condiții optime, ajustând periodic tratamentul bolilor/afecțiunilor asociate prin medicul de specialitatea respectivă (afecțiuni endocrine - hipotiroidie, osteoporoză, obezitate, diabet zaharat - endocrinolog/diabetolog; afecțiuni cardiace și/sau vasculare periferice de către medicul cardiolog, ș.a. )'', adaugă medicul.


Potrivit acestuia, controlul greutății este cel mai ieftin și cel mai eficient tratament - pacientul reduce forța gravitațională care se descarcă la nivelul genunchiului - în timp ce tratamentul medicamentos (AINS) are doar un rol de ameliorare a simptomatologiei, fără rol curativ.


''Injecțiile intra-articulare cu soluție sterilă vâscoelastică (acid hyaluronic) reduce forțele de frecare la nivelul cartilajului, favorizând alunecarea suprafețelor articulare. În același timp, au rol în diluarea factorilor inflamatori locali. Afecțiunea artrozică trebuie preîntâmpinată cu un tratament adecvat încă din stadiul preartrozic, ajustând tratamentul în funcție de indicația primară a afecțiunii. Pacienții tineri, care prezintă un factor favorizant cunoscut (leziuni menisco-ligamentare sau devieri de ax mecanic la nivelul genunchiului) la dezvoltarea artrozei de genunchi necesită un tratament preventiv, fie el chirurgical mini-invaziv (artroscopie de genunchi - ligamento-plastie, osteotomie de reaxare - valgizare/varizare), fie tratament funcțional cu întreținerea tonicității musculare, echilibrând forțele de descărcare a presiunii la nivelul genunchiului'', mai spune șeful secției Ortopedie-Traumatologie din SUUMC, dr. Marius Stănescu.


Sursa: Agerpres


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole din aceeași secțiune

Pagina a fost generata in 2.8944 secunde