Probleme de stomac sau colon? Iată de ce investigații aveți nevoie

Dincolo de termenii complicați, investigațiile prin care putem avea un diagnostic clar al afecțiunilor stomacului și colonului sunt absolut necesare atunci când simptomele nu contenesc și trebuie înțelese de către fiecare pacient.

Astfel, iată în ce situații avem nevoie de endoscopie, adică de investigație a stomacului, și când avem nevoie de colonoscopie, metodă prin care putem afla dacă avem probleme la colon.

Cum știm de ce investigație avem nevoie

Nu de puține ori se întâmplă să avem simptome de boală pe care să nu reușim să le descifrăm singuri. De aceea, medicii vin să ne lămurească în această privință și să ne îndrume către cea mai relevantă investigație.

De pildă, pentru aceia care suferă din cauza vreunei afecțiuni a stoma-cului sau a tubului digestiv, medicii re-comandă ca investigație endoscopia. 

"Endoscopia digestivă superioară (EDS) reprezintă o procedură ce permite vizualizarea mucoasei de la nivelul esofagului, stomacului și primei porțiuni a intestinului subțire (duodenul). EDS este cea mai bună metodă de a depista inflamația, ulcerul, tumorile sau alte leziuni la nivelul tubului digestiv superior. De asemenea, prin intermediul EDS se pot efectua proceduri terapeutice atunci când este cazul. De exemplu, rezecții de polipi gastrici, dilatări de stenoze esofagiene sau tratamentul hemoragiilor digestive superioare. Se pot preleva, totodată, și biopsii de la nivelul tumorilor întâlnite la nivelul tubului digestiv superior.  Endoscopul este un tub lung, subțire și flexibil, care prezintă la un capăt o sursă de lumină și o cameră video mică. Imaginile sunt proiectate pe un monitor unde sunt analizate de medic. Imaginile pot fi înregistrate, stocate și printate", explică dr. Eugen Dumitru, medic primar gastroenterolog în cadrul clinicii Gastromond din Constanța.

În ceea ce privește pregătirea pentru endoscopie, medicul susține că pacientul nu are voie să mănânce sau să bea cu minimum 6 ore înaintea procedurii pentru că stomacul trebuie să fie gol. Trebuie informat medicul dacă pacientul are alergii, afecțiuni cardiace sau pulmonare, sau dacă este diabetic. Mai mult, medicația cu anticoagu-lante trebuie întreruptă cu câteva zile înaintea procedurii. 

Riscurile endoscopiei digestive superioare sunt minime dacă nu se fac proceduri terapeutice (rezecție de polipi, tratamentul hemoragiilor). În general, complicațiile endoscopiei digestive superioare diagnostice sunt rare. Per ansamblu, rata compli-cațiilor este sub 1 la 500 de cazuri. Complicațiile posibile sunt reprezentate de: sângerare (0,15% din cazuri), perforație digestivă (sub 0,2% din cazuri) sau alte complicații secundare anesteziei/sedării profunde (senzație de greață, uscăciunea gurii, urticarie).

Colonoscopia, necesară după 50 de ani

În timp ce endoscopia este folosită ca mijloc de diagnosticare a problemelor de stomac, colonoscopia se efectuează în general pentru investigarea unor simptome precum: sângerarea la nivelul tractului intestinal, durerea abdominală, modificarea tranzitului intestinal (consti-pație, diaree persistentă). 

"Colonoscopia este necesară a fi efectuată la persoanele cu vârsta peste 50 de ani, care suferă de con-stipație, sau pentru orice persoană, indiferent de vârstă, care are un istoric de polipi colonici sau cancer colorectal în familie. Prin intermediul colonoscopiei se pot rezeca polipi colonici care pot evolua către cancer sau se pot preleva biopsii din tu-morile descoperite în timpul investigației. Colonoscopul, ca și endoscopul, reprezintă un tub lung și flexi-bil, care prezintă la un capăt o sursă de lumină și o cameră video mică. 

Pregătirea pentru colonoscopie începe de obicei în ziua precedentă explorării. Pregătirea presupune o perioadă de post alimentar care variază în funcție de ora la care se va efectua explorarea; în medie perioada de post alimentar ar trebui sa fie de circa 20-24 de ore. De asemenea, în acest interval, pregă-tirea presupune ingestia unei soluții care să curețe intestinul de materiile fecale, în scopul de a exista o vizi-bilitate optimă în cursul examinării", mai spune medicul. 

Colonoscopia este în general o manevră sigură și bine tolerată, având o rată a complicațiilor cuprinsă între 0,3% și 2,3%. 

Pentru a face cât mai suportabile cele două investigații, medicii recurg la o formă de sedare a pacientului care presupune că acesta va dormi în timpul procedurii și că nu va resimți nici un disconfort. Riscurile sedării pot fi reacții alergice la medica-mentele folosite, senzația de disconfort la nivelul locului de injectare, senzația de greață sau vărsătura la scurt timp după trezire, scăderea tensiunii arteriale. În maxim 45-60 de minute după trezire se poate tatona toleranța digestivă ingerând apă plată, ceai, zeamă de supă. La 2-3 ore după sedare se pot mânca alimente solide. Pacienții diabetici nu-și vor lua medicația antidiabetică în ziua în care sunt programați pentru EDS sau colo-noscopie cu sedare. Pacienții cu boli cardiovasculare își vor lua medicația în dimineața zilei în care sunt programați pentru sedare, cu excepția anticoagulantelor care se vor opri cu trei zile înainte. 

În Cadrul Centrului medical  Gastromond se pot realiza în prezent atât endoscopii digestive superioare diagnostice și terapeutice, cât și colonoscopii diagnostice și terapeutice cu anestezie locală, cât și cu sedare profundă, sedarea fiind realizată de medici anesteziști cu experiență.