Tartrul dentar, inamicul tăcut care te poate face să îți pierzi dinții

Tartrul dentar reprezintă rezultatul mineralizării plăcii bacteriene care se acumulează pe suprafața dinților atunci când igiena orală nu este realizată corect și constant. Placa bacteriană este un strat moale, format din bacterii, resturi alimentare și salivă, care, dacă nu este îndepărtat prin periaj și folosirea aței dentare, se transformă în tartru în decurs de 24 - 72 de ore. Odată mineralizat, tartrul capătă o consistență dură și o structură poroasă, fiind imposibil de îndepărtat prin metodele obișnuite de igienă orală.

Din păcate, tartrul se poate forma atât deasupra liniei gingiilor, cât și sub. Depunerile supragingivale sunt vizibile cu ochiul liber și au inițial o culoare alb-gălbuie, care se poate închide treptat din cauza pigmenților proveniți din alimente, băuturi sau fumat. Potrivit dr. Roxana Todoran, tartrul subgingival este mai greu de observat, are o culoare mai închisă și este mult mai aderent la suprafața dintelui.

„Acesta este considerat mai periculos, deoarece favorizează inflamația gingivală și poate afecta structurile de susținere ale dintelui, inclusiv osul alveolar. Formarea acestuia este influențată de mai mulți factori. Igiena orală deficitară este principala cauză, în special periajul incorect sau insuficient și lipsa folosirii aței dentare. Reducerea fluxului salivar contribuie, de asemenea, la apariția tartrului, deoarece saliva are rolul de a neutraliza acizii, de a menține echilibrul pH-ului oral și de a îndepărta resturile alimentare. Totodată, anumite medicamente, deshidratarea sau afecțiunile medicale pot scădea producția de salivă și pot crește riscul de acumulare a plăcii bacteriene. În plus, dinții înghesuiți sau aliniați incorect creează zone greu accesibile pentru curățare, favorizând depunerile de tartru în spațiile interdentare și la nivelul gingiilor", a subliniat medicul.

Inflamația poate progresa către parodontoză

Specialistul a precizat că prezența tartrului dentar are consecințe semnificative asupra sănătății orale. Bacteriile reținute în structura sa poroasă produc substanțe iritante care inflamează gingiile, ducând inițial la gingivită. Așa că, dacă nu interveniți la timp, inflamația poate progresa către parodontoză, o afecțiune care determină retracția gingiilor, mobilitatea dinților și, în cazuri avansate, pierderea acestora. În plus, tartrul favorizează apariția cariilor prin menținerea unui mediu acid la suprafața dintelui.

Un alt efect frecvent al tartrului este respirația urât mirositoare persistentă. Bacteriile anaerobe care se dezvoltă în depunerile de tartru produc compuși sulfurici volatili, responsabili pentru halena cronică, care nu dispare prin simplul periaj.

De asemenea, tartrul absoarbe pigmenți din alimente și băuturi, ducând la decolorarea dinților, modificări care nu pot fi corectate prin metode de albire la domiciliu.

Din fericire, la ora actuală, îndepărtarea tartrului se poate realiza doar prin proceduri profesionale, precum detartrajul efectuat de medicul stomatolog.