Toxiinfecția alimentară, boala igienei necorespunzătoare

Febră, dureri abdominale, stări de vomă - sunt primele semne ale unei suferințe a aparatului digestiv. De cele mai multe ori este vorba despre toxiinfecție alimentară. Boala este cauzată de consumul unui aliment contaminat cu microorganisme patogene, toxinele lor sau substanțe chimice.

Toxiinfecțiile alimentare survin cel mai adesea în colectivitate. Alimentul în cauză este în principal oul, ori un preparat care conține ouă (produse de patiserie, înghețată), sau produsele lactate făcute din lapte crud sau insuficient fiert, mezelurile și moluștele. Germenii responsabili de cele mai multe ori sunt Salmonella, Staphylococus aureus, Shigella, E. coli, Campylobacter. Se întâmplă ca infecția să fie provocată și de alimente contaminate cu enterotoxină (toxina care acționează asupra intestinului) unui stafilococ, de cele mai multe ori plecând de la o leziune cutanată a mâinii (panarițiu) bucătarului.
"La definirea unui focar de intoxicație alimentară trebuie îndeplinite două criterii: două sau mai multe persoane, acuzând aceeași simptomatologie, după consumul unui aliment comun și ancheta epidemiologică să confirme implicarea alimentului ca sursă de îmbolnăvire", explică medicul de familie Dana Ristea Komornicki. Toxiinfecțiile alimentare se individualizează dintre celelalte gastroenterite acute infecțioase printr-o trăsătură caracteristică - apariția bruscă a simptomelor digestive (grețuri, vărsături, scaune diareice, crampe abdominale) la persoanele care au consumat alimentul contaminat.
"Sursele de infecție sunt atât umane, prin persoane bolnave cu infecții cutanate, diarei infecțioase, cât prin animale bolnave, care furnizează lapte (mastite) sau carne. Contaminarea alimentelor se face direct de la sursă, dar și pe traseul transportării și prelucrării lor, inclusiv în cazul păstrării în condiții necorespunzătoare", a mai precizat dr. Dana Ristea Komornicki.
Potrivit medicului, sunt frecvent implicate în contaminare carnea și preparatele din carne, îndeosebi tocăturile, mezelurile, de origine porcină, bovină sau aviară, peștele și preparatele sale, care conțin salmonelle, clostridii, stafilococi, ouăle (mai ales cele de rață) și praful de ouă, maionezele, dar și preparate de cofetărie, cum ar fi creme, înghețată, frișcă, contaminate cu stafilococi sau salmonelle. Calea de transmitere este reprezentată de ingerarea alimentelor infectate. Cantitatea de material infectat ingerată variază de la o bacterie la alta.

Ouăle, cele mai periculoase
"Cea mai frecventă toxiinfecție alimentară este reprezentată de către salmonelle. Incubația medie a bolii este de 12-48 de ore, fiind urmată de un debut brusc, manifestat prin grețuri, vărsături, colici abdominale, stare de rău general, cefalee, febră, diaree, uneori mialgii. Pierderile de lichide și electroliți rezultate (prin diaree sau vărsături) se traduc prin deshidratare și acidoză metabolică", spune dr. Komornicki. Diagnosticul se stabilește pe criterii clinico-epidemiologice și de laborator, etiologia fiind confirmată prin culturi din alimentul incriminat, din lichidul de vărsătură și cel mai adesea din scaunul bolnavului.
"Evoluția este favorabilă, cu remiterea în câteva zile a fenomenelor acute. Tratamentul constă, în primul rând, în rehidratare orală, cu săruri de rehidratare sau rehidratare parenterală, în formele mai grave, administrarea de antidiareice, antiemetice, antispastice și antibioterapie, în formele severe", mai adaugă medicul.
Profilaxia se realizează prin urmărirea și aplicarea cât mai riguroasă a măsurilor de igienă alimentară. De asemenea, trebuie respectate condițiile de preparare, conservare și distribuire a alimentelor.