Urmările dezastruoase ale dezechilibrului alimentar

Obezitatea reprezintă cea mai frecventă tulburare de nutrițitie, întâlnită în rândul copiilor și adolescenților, fiind din ce în ce mai des prezentă, atât în rândul adulților, cât și în rândul populației de vârstă pediatrică. În ultimele decenii a luat amploarea unei epidemii, conform raportului Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) 2011, fiind considerată boala secolului XXI.

Supraponderea și obezitatea la copii și adolescenți determină modificări la nivelul mai multor sisteme din organism ducând la sindrom metabolic, ateroscleroză precoce, dislipidemie, hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip 2, sindrom de apnee în somn și depresii.

Literatura de specialitate și numeroasele studii efectuate au semnalat o dublare a prevalenței obezității la copil, la nivel mondial, în ultimii 30 de ani, atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare.

Conform unui studiu efectuat în 79 de țări, OMS apreciază că există 250 de milioane de persoane cu obezitate, la nivel mondial, dintre care 22 de milioane sunt copii cu vârstă mai mică de 5 ani, subliniindu-se ideea că 50% din copiii obezi vor deveni adulți obezi. La nivel global se estimează că 17 din cei 22 de milioane de copii sub cinci ani trăiesc în țările în curs de dezvoltare din punct de vedere economic.

Apariția obezității presupune interacțiuni multiple între factori genetici, sociali, comportamentali, metabolici și moleculari care produc modificări ale balanței energetice. Creșterea la nivel mondial a prevalenței obezității se datorează, pe de o parte, obiceiurilor alimentare nesănătoase, cu aport crescut de alimente cu densitate caloric crescută, bogate în grăsimi, zaharuri și, pe de altă parte, sedentarismului.

Încă din viața intrauterină și mai apoi în primii ani de viață, diverși factori și obiceiuri alimentare, atât ale copilului, cât și ale mamei și ale familiei, predispun la apariția obezității, diabetului zaharat și sindromului metabolic.

Modificarea stilului de viață, un pas înainte!

Prezența diabetului gestațional la mamă, greutatea mică la naștere, tipul de alimentație din viața de sugar, toate contribuie la dezvoltarea ulterioară a copilului. Urbanizarea, greșelile alimentare din dieta zilnică, stilul de viață, sedentarismul, toate aduc o contribu-ție majoră în apariția obezității și a sindromului metabolic, ducând la o prevalență în creșterea obezității în special în țările dezvoltate, dar și în cele în curs de dezvoltare. Obezitatea întâlnită în rândul populației de vârstă pediatrică este deosebit de nocivă din cauza consecințelor sale, tratamentul obezității este dificil și necesită costuri ridicate.

Obezitatea, în special cea abdominală, este asociată cu un risc crescut în apariția afecțiunilor cardiovasculare și reprezintă un factor de precipitare pentru diabetul zaharat de tip 2.

Numeroase studii au arătat că supraponderea și obezitatea întâlnite în copilărie tind să persiste și în perioada de maturitate și cresc riscul de dezvoltare a unui sindrom metabolic și ulterior diabet zaharat 2, afecțiuni cardiovasculare. Riscul ca un copil care a dezvoltat obezitate, în primii ani de viață, să devină un adult obez este de 80% pentru cel care are ambii părinți cu obezitate și de 40% pentru cel cu un singur părinte cu obezitate.

Tratamentul cel mai potrivit pentru populația de vârstă pediatrică constă în modificarea stilului de viață. Însă, în unele situații este necesară utilizarea tratamentelor farmacologice. Scopurile majore ale modificării stilului de viață și ale obiceiurilor alimentare nu sunt limitate doar la scăderea ponderală, ci și la o îmbunătățire a calității vieții.

Modificarea factorilor de risc asociați comorbidităților precum și stabilirea unor obiceiuri de viață sănătoase de la o vârstă mică sunt, de asemenea, importante. În ceea ce privește dietele, obiectivele principale sunt de a promova scăderea ponderală sau de a stabiliza rata de creștere în greutate, reducerea grăsimii viscerale, corectarea dislipidemiei și normalizarea tensiunii arteriale.

Adoptarea unui stil de viață sănătos cu obiceiuri alimentare sănătoase, având ca scop combaterea obezității, ar trebui să reprezinte o prioritate de sănătate publică.

Dr. Cristina Maria Mihai,

Specialist diabet

și nutriție pediatrică,

Șeful secției de pediatrie SCJU