Vii cu o boală și pleci cu zece. CÂT DE SIGURE SUNT SPITALELE DIN CONSTANȚA

Nu de puține ori auzim că pacienți ajunși la spital pentru o banală operație de apendicită fie intră în comă, fie mor cu zile pe patul de spital din cauza unor infecții dobândite în cursul spitalizării.

În astfel de cazuri se declan-șează un adevărat război între familia bolnavului care dă vina pe medici și cadrele medicale care, deși respectă toate proto-coalele medicale, nu reușește în-totdeauna să împiedice drama.

Pediatria și chirurgia, cu cele mai multe cazuri

Conducerea Direcției Județene de Sănătate Publică Constanța cere, lună de lună, tuturor spitalelor constănțene, o situație a cazurilor de infecții nozoco-miale și odată cu ea și cauzele infectării bolnavilor. Mai mult decât atât, o comisie specializată întocmește un raport care conține de la date despre pacient, boala de care suferă, investigațiile la care a fost supus, dacă au fost respectate condițiile igienice. Tot în sarcina acesteia intră și evoluția bolnavului care trebuie tratat pentru a nu răspândi virusul.

"Direcția de Sănătate Publică cere lunar o raportare a cazurilor declarate și măsurile specifice pentru a evita o eventuală epidemie intra-spitalicească. Până în prezent, avem datele comparative ale primului semestru din anii 2012-2013. Astfel, pe semestrul întâi al anului 2012, au fost înregistrate 25 de cazuri declarate, iar în 2013, 20 de cazuri. Ca și etiologie, în 2012, au fost numeroase cazurile cu virusul rujeolic, acestea de-clanșând chiar o epidemie în rândul copiilor. Apoi, au fost înregistrate 7 cazuri de Varicelă în 2012 și 6 în 2013, 2 cazuri de Rotavirus în 2013, 2 cazuri de Stafilococ auriu în 2012 și 4 cazuri în 2013, 2 cazuri de E. Coli în 2012 și 1 caz în 2013, Clepsiela 2 cazuri în 2012 și 1 caz în 2013, 2 cazuri de Serratia în 2013 și câte un caz de Enterococ în ambii ani. Cele mai afectate secții sunt în cadrul Spitalului Județean: pediatrie, chirurgie, ortopedie, obstetrică-ginecologie și secția de nou-născuți, acestea fiind secții în care sunt utilizate investigații și manopere medicale invazive complexe care implică acest risc", explică dr. Mihaela Dini-sov, directorul adjunct al DSP Constanța.

Cine poartă vina pentru îmbolnăvire

Deși au fost înregistrate și cazuri de deces al bolnavilor, medicul susține că vina nu poate fi aruncată asupra perso-nalului medical decât atunci când ancheta dovedește că nu au fost respectate toate protocoalele medicale sau când investigațiile și intervențiile medicale nu au fost efectuate corespunzător.

"Infecțiile nozocomiale depind de niște factori favorizanți care pot avea o evoluție imprevizibilă. Pe de o parte este vorba despre organismul bolnavului și imunitatea sa scăzută, iar pe de alta de diagnosticul primit și manoperele medicale la care este supus, acestea fiind unele cu risc ridicat de contactare a virusurilor ce produc infecții.

O problemă frecventă este rezistența crescută la antibiotice a virusurilor implicate, ceea ce face ca mulți dintre bolnavii ajunși pe patul de spital să fie deja purtători ca urmare a unui tratament prelungit cu tratamente antibiotice.

La nivelul fiecărui spital există o secție de prevenire și control a infecțiilor nozocomiale care transmite către DSP o raportare a datelor din spital, cazurile declarate și care dispune măsurile de igienizare, izolare a pacienților afectați și tratamentul specific al acestora. Noi urmărim activitatea acestei secții și intervenim ori de câte ori este cazul, indiferent că este vorba despre o cauză medicală sau o culpă medicală pentru a soluționa cazul. Trebuie menționat că noi avem și un plan de instruire a cadrelor medicale pentru a evita aceste situații, plan care funcționează mai ales pentru împiedicarea focarelor de infecție în rândul pacienților internați. Situațiile nefericite însă, pot apărea independent de noi și de medici pentru că un spital este totuși locul în care ajung atâția oameni care sunt la rândul lor purtători de virusuri și bacterii", completează dr. Mihaela Dinisov.