Aclimatizarea anghilei la Marea Neagră, monitorizată de cercetătorii constănțeni

Cercetătorii analizează comportamentul și dezvoltarea uneia dintre cele mai misterioase specii acvatice, în încercarea de a descifra mecanisme biologice încă insuficient cunoscute. Proiectul promite nu doar produse premium pentru gastronomie, ci și date științifice valoroase pentru viitorul acvaculturii sustenabile. 

Anghila europeană este apreciată de gurmanzi din întreaga lume și ocupă un loc important în gastronomia europeană și asiatică. Pentru a valorifica acest potențial, cercetătorii Centrului Demonstrativ pentru Acvacultură din Constanța încearcă să dezvolte soluții eficiente pentru creșterea speciei în captivitate.

„Carnea de anghilă este extrem de apreciată, mai ales în vestul Europei, și este foarte scumpă în restaurantele de nișă. Ne-am propus să încercăm să revitalizăm piața și în România", a declarat Victor Niță, cercetător marin.

În prezent, două grupuri de anghilă europeană sunt monitorizate într-un sistem performant de recirculare a apei. Specialiștii analizează diferite rețete de hrană și efectele acestora asupra ritmului de creștere și asupra calității cărnii. Obiectivul este obținerea unui produs competitiv, capabil să rivalizeze cu oferta adusă din import.

„Sperăm că vom putea oferi niște exemplare care să poată fi testate și din punct de vedere gastronomic", a adăugat Magda Nenciu, biolog marin.

Anghila europeană este una dintre cele mai fascinante specii de pești migratori. De-a lungul vieții, aceasta străbate mii de kilometri între Marea Sargaselor și apele Europei. Din cauza declinului accentuat al populațiilor sălbatice, Uniunea Europeană a adoptat măsuri stricte pentru conservarea speciei. În acest context, fermele piscicole sunt considerate o alternativă importantă pentru asigurarea necesarului de pe piață.

„Crescută într-un sistem de tip recirculant aceasta poate fi o afacere de succes, mai ales că această carne de anghilă are un preț foarte bun, poate fi extrem de bine valorificată pe piață", a precizat Magda Nenciu, biolog marin.

În bucătăria japoneză, anghila este folosită în preparate renumite precum sushi sau meniuri fine dining. Reprezentanții restaurantelor spun că interesul clienților pentru acest ingredient se menține la un nivel ridicat.

„E unul dintre cele mai cerute preparate în restaurantul nostru, care se bazează pe bucătăria contemporană japoneză", a povestit Cătălin Boțoc, manager restaurant.

Dacă testele desfășurate la Constanța vor avea rezultatele așteptate, primele ferme comerciale de anghilă ar putea apărea și în România. Pentru investitori, proiectul poate reprezenta o oportunitate de afaceri atractivă, iar pentru consumatori, șansa de a avea acces mai ușor la un produs considerat până acum exclusivist.