Agenția de Protecție a Mediului prospectează pânza freatică a orașului

Autoritățile locale au descoperit, dintr-o dată, că sănătatea și chiar viața cetățenilor Constanței sunt puse în pericol de pata de produs petrolier care se află în pânza freatică a orașului.

După ce două capace de canalizare situate în curtea S.C. Carmeco au sărit în aer în urmă cu două zile, autoritățile locale s-au așezat la aceeași masă și au decis că trebuie să facă ceva.

În cursul zilei de ieri, reprezentanții Agenției pentru Protecția Mediului Constanța și ai Regiei Autonome Județene de Apă au decis să monitorizeze 11 puncte din zona de sud a orașului: CET, Km 4- 5, Poarta 6.

"Vom lua probe de apă, de aer și de sol", a declarat Catiușa Tompoș, șef Serviciu Autorizare și Controlul Conformării din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Constanța. Unde se va descoperi concentrația cea mai mare de hidrocarburi se vor executa foraje. Să vedem însă pe banii cui se vor realiza aceste investigații.

Rând pe rând, autoritățile aduc tot mai mult în discuție poluarea pânzei freatice.

"În 2002 ne-am confruntat cu o poluare la fel de puternică. Și în acel an a fost o vară călduroasă și secetoasă", își amintește Catiușa Tompoș. Cert este faptul, spune ea, că nu mai putem vorbi de o poluare accidentală și poluarea istorică este din ce în ce mai des pomenită de autorități.

Fostul director al Agenției pentru Protecția Mediului, Traian Petrescu, a fost primul care a dezvăluit faptul că pânza freatică a orașului nostru a fost poluată cu produs petrolier.

Temperaturile ridicate din această vară au dus la scăderea nivelului apei din pânza freatică și, prin urmare, s-a evaporat și produsul petrolier care s-a acumulat în anii 20 – 30.

După două săptămâni de monitorizare, Agenția de Mediu nu a reușit să descopere poluatorul.

Întrebați dacă sunt în posesia vreunui studiu care să certifice acest lucru, cei de la Mediu au răspuns negativ. Același răspuns și la întreba-rea dacă există proiecte pentru neutralizarea "păturii de petrol".

Pelicula, cu o grosime de aproximativ un metru, datează din anii 20-30. În urmă cu mai mulți ani, autoritatea de mediu a inventariat zonele cele mai afectate. De departe, cel mai afectat este sudul orașului. Astfel, de la Gară și până în apropierea depozitelor Oil Terminal, stratul trece de un metru. În anumite zone de pe malul portului, pata ajunge la suprafața solului.

Pata de produs petrolier migrează. Astfel, odată ajunsă în dreptul portului la nivelul mării, ea se lovește de construcțiile hidrotehnice și se întoarce spre oraș.