CE încurajează statele membre să ridice restricțiile pentru muncitorii români

Restricțiile pentru România și Bulgaria expiră la 31 decembrie 2008, statele membre fiind obligate să anunțe Comisia dacă le prelungesc și pentru a doua fază de tranziție, ce se încheie teoretic la 31 decembrie 2011 - potrivit NewsIn.

Statele pot însă reintroduce restricțiile pentru maxim încă doi ani, în baza procedurilor de salvgardare conținute în Tratatul de Aderare, dacă înregistrează sau prevăd perturbări majore pe piața de muncă internă.

Circa 57% dintre muncitorii emigranți români au ales Spania, 27% Italia și 2% Marea Britanie, în timp ce în cazul bulgarilor Spania a fost preferată de 58% dintre muncitori, Germania de 15% și Grecia de 7%.

Comisia Europeană calmează temerile vechilor state membre și în ce privește un nou val de migrație din România și Bulgaria în cazul în care acestea vor ridica restricțiile, spunând că acest scenariu este "improbabil".

"Chiar și în cazul Bulgariei și României, cei care au dorit să se mute s-au mutat deja, așa că potențialul pentru o emigrație suplimentară este limitat. Mai mult, majoritatea țărilor UE care exportă forță de muncă au înregistrat o creștere rapidă a salariilor și o scădere a șomajului în ultimii ani. Există dovezi că această tendință ponderează dorința de a emigra și este probabil să contribuie la un declin în forța de muncă ce provine din noile state membre", prognozează raportul.

"În plus, datorită unei scăderi substanțiale a populației din generația tânără, bazinul de muncitori mobili din noile state membre descrește și este probabil să acționeze ca o frână asupra mobilității forței de muncă în UE", mai notează CE.

Raportul subliniază și că "marea majoritate a celor care provin din Bulgaria și România au venit pentru a munci", nu pentru a beneficia de ajutoarele de șomaj - o altă temere în virtutea căreia vechile state membre au impus restricții.

Domeniile preferate de români

"Practic, toate studiile efectuate până acum nu au găsit aproape niciun impact al mobilității forței de muncă postextindere asupra salariilor și locurilor de muncă ale angajaților naționali și niciun indiciu cu privire la dezechilibre serioase ale pieței muncii cauzate de această mobilitate, fie și în acele state membre care au înregistrat cel mai mare aflux de muncitori", subliniază raportul.

Domeniile de activitate preferate de români și bulgari au fost agricultura, construcțiile, sectorul hotelier și servicii la domiciliu.

Pe de altă parte, banii trimiși în țară de românii și bulgarii care au lucrat în alte state membre în ultimii ani "au contribuit semnificativ la creșterea produsului intern brut", constată autorii raportului.

Temeri de un nou val de imigranți

Tabloidul britanic The Sunday Mirror scria săptămâna trecută că guvernul de la Londra se teme de un nou val de imigranți din România și Bulgaria, care, din cauza crizei economice, vor "căuta cu disperare locuri de muncă". Noul ministru pentru imigrație, Phil Woolas, ar fi hotărât să reziste apelurilor de a deschide piața de muncă pentru muncitorii din cele două țări. "Avem decizii dificile de luat. Trebuie să găsim un echilibru între nevoile companiilor britanice și migrație", a declarat Woolas.

Irlanda, la rândul său, va urma foarte probabil exemplul Londrei, potrivit presei. Guvernul german a anunțat deja în iulie că va amâna deschiderea pieței muncii cu doi ani, în pofida penuriei de mână de lucru de care este afectată țara. Olanda, pe de altă parte, ar putea prelungi restricțiile pentru români și bulgari pentru cel puțin încă șase luni.