românia UE fertilitate natalitate Social state europene

Criza natalității în Europa: unde se află România în clasament

Andreea ANDRONACHE

Duminică, 15 Martie 2026, 10:42

3 min citire

Criza natalității în Europa: unde se află România în clasament - spor-negativ-1773565281.webp

Ratele fertilității din Europa sunt în continuă scădere, iar experții spun că fenomenul are cauze multiple. Tendința nu este una izolată, iar Europa nu este singura regiune afectată.

În Uniunea Europeană, rata totală a fertilității, care indică numărul mediu de copii pe care o femeie îl aduce pe lume de-a lungul vieții, a coborât la cel mai scăzut nivel din ultimii peste 60 de ani. Indicatorul aproape s-a înjumătățit în ultimele șase decenii, scăzând de la 2,62 în 1964 la 1,34 în 2024.

Nivelul variază considerabil între statele europene. În 2024, în Uniunea Europeană, valorile au oscilat de la 1,01 în Malta la 1,72 în Bulgaria, potrivit Euronews.

Europa și scăderea globală a natalității

Tendința este parte a unui fenomen mai amplu. La nivel mondial, numărul țărilor și teritoriilor cu rată a fertilității sub nivelul de înlocuire de 2,1 copii pe femeie este în creștere. Potrivit estimărilor, acestea ar urma să fie aproape toate statele lumii până la sfârșitul secolului.

Reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății au explicat că scăderea din UE este în linie cu teoria tranziției demografice, potrivit căreia accesul la educație, la metode contraceptive și la alți factori socioeconomici influențează în timp comportamentul demografic.

UE nu reprezintă un caz singular.

Țările europene cu cele mai ridicate rate ale fertilității

În Europa, potrivit datelor pentru 2024, cele mai mari rate ale fertilității sunt în:

Muntenegru – 1,75
Bulgaria – 1,72
Georgia – 1,69
Albania – 1,64
Serbia – 1,64

Dintre marile economii europene, Franța are cea mai ridicată rată, 1,61.

Regatul Unit se situează la 1,56, însă ultimele date disponibile sunt din 2023. În Anglia și Țara Galilor, rata este de 1,41.

Germania are 1,36, ușor peste media Uniunii Europene.

Spania are una dintre cele mai scăzute valori, 1,10, urmată de Italia, cu 1,18.

În țările nordice:

Islanda – 1,56
Danemarca – 1,47
Norvegia – 1,45
Suedia – 1,43

Finlanda înregistrează 1,25, sub media UE.

În alte state europene:

Irlanda – 1,47
Belgia – 1,44
Ungaria – 1,41
Austria – 1,31
Grecia – 1,24
Polonia – 1,14

Situația României

În România, rata totală a fertilității a fost 1,39 în 2024, potrivit graficelor statistice. Țara se situează ușor peste media Uniunii Europene, însă rămâne mult sub nivelul de înlocuire a populației.

Și în România, tendința generală din ultimii ani este una de scădere.

De ce diferă ratele fertilității între țări

Specialiștii spun că explicarea diferențelor rămâne dificilă, deoarece mulți factori care anterior influențau variațiile dintre state par să aibă un impact mai redus în prezent.

Reprezentanții OMS au subliniat că, pe lângă educație și acces la contracepție, contează:

costul locuințelor
stabilitatea financiară
echilibrul dintre viața profesională și cea de familie
cheltuielile asociate creșterii unui copil

Politici pentru creșterea natalității

Multe guverne au introdus măsuri precum:

alocații pentru copii
facilități fiscale
servicii subvenționate de îngrijire a copiilor
concedii parentale

Totuși, experții spun că efectele acestor politici asupra ratei totale a fertilității nu sunt întotdeauna constante sau ușor de măsurat.

În Europa de Nord și de Vest, scăderea sub nivelul de înlocuire și amânarea nașterii primului copil au început încă din anii 1960. Aceste țări au în prezent vârste medii mai ridicate la prima naștere.

În Europa de Est, procesul a început mai târziu, iar vârsta medie la primul copil rămâne, în general, mai scăzută.

Evoluția fertilității în ultimul deceniu

Privind ultimii 10 ani, între 2014 și 2024, în Uniunea Europeană rata a scăzut de la 1,54 la 1,34, o reducere de 0,20.

Unele țări au înregistrat scăderi mai mari, în timp ce altele au avut creșteri ușoare. În același interval, au existat state unde rata a crescut, dar acestea sunt puține.

Experții avertizează că analizarea perioadelor scurte poate fi influențată de factori temporari, precum pandemia sau crizele economice, care pot afecta momentul nașterii copiilor, fără a modifica semnificativ numărul total de copii pe care o persoană îi va avea de-a lungul vieții.

Urmărește-ne pe