Cu ce canal de socializare vă "otrăviți" copiii: Facebook, Twitter sau YouTube?

Dacă nu sunt folosite cu precauție, Facebook, Twitter sau YouTube pot produce dezastre, mai ales în rândul copiilor, care au acces la materiale cu conținut neadecvat, ce le influențează dezvoltarea. Pentru a le evita, există mecanisme prin care se pot raporta astfel de abuzuri. Teoretic, fiecare conținut distribuit pe Facebook sau Twitter poate fi raportat folosind butonul de Report, însă, de cele mai multe ori, prin această acțiune, problema nu se rezolvă. Dacă problemele sunt mai ample, este recomandat ca utilizatorii să apeleze la organele abilitate, nu înainte de a copia pagina persoanei vizate. Pe YouTube, sub fiecare filmuleț, de asemenea, există un steag roșu pentru raportarea conținutului neadecvat. 

Utilizatorul român de internet este cel mai vulnerabil din Uniunea Europeană, la folosirea datelor sale personale de către alte persoane sau entități. În 2016, doar 15% din românii care au navigat on-line au refuzat să-și ofere datele personale, pentru a fi folosite în scopuri de publicitate, față de o medie euro-peană de 80%. Același procent de utilizatori români de internet a limitat accesul celorlalți la profilul personal sau la conținutul propriu livrat pe rețelele sociale, față de o medie a UE de 40%. 

"Cele mai recente statistici oficiale, cu privire la utilizatorii de internet din UE, arată că românii și bulgarii sunt relativ neinteresați de protejarea profilului lor și a datelor personale. Nu știu exact ce înseamnă «cookies» și nu prea citesc politica de confidențialitate a platformelor on-line. Există metode suficiente prin care se pot proteja în fața abuzurilor on-line", a declarat Raluca Ghilea, marketing și comunicare. 

În UE, șapte din zece utilizatori de internet, cu vârsta între 16 și 74 de ani, sunt conștienți că prin "cookie-uri" se expun la abuzuri. În România, doar patru din zece utilizatori (38%) sunt la curent cu existența acestor fișiere și cu ce oferă ele deținătorilor de site-uri: un feedback valoros cu privire la preferințele utilizatorilor în materie de cumpărături, surse de informație, vacanțe și altele. 

"Un utilizator neinformat înseamnă un utilizator vulnerabil și imprevizibil. «Cookie-urile», de pildă, sunt în acest moment punctul central al funcționării eficiente a internetului și pot oferi o experiență de navigare prietenoasă și adaptată preferințelor și intereselor fiecărui utilizator. Chiar dacă ele pot fi folosite și în scopuri negative, refuzarea sau dezactivarea acestora poate face unele site-uri imposibil de folosit. În plus, există instrumente la îndemâna oricui, pentru a se proteja și, totodată, pentru a beneficia de o experiență de navigare plăcută, sigură și responsabilă", considera Raluca Ghilea. 

În 2016, 31% din utilizatorii români de internet au furnizat informații personale online (media europeană - 71%), în timp ce 24% au citit politicile de confidențialitate ale site-urilor (37% media UE). În România, anul trecut, 70% din cei care au navigat on-line au făcut-o de pe telefoanele mobile sau de pe smartphone și 26% au făcut-o de pe tabletă. 

Datele folosite au fost emise de biroul european de statistică (Eurostat), în perioada decembrie 2016 - februarie 2017.