Dat afară din casă cu actul de proprietate în mână
2098
Patru polițiști, un executor judecătoresc și doi mandatari s-au chinuit timp de două ore să-l scoată din casă pe Gheorghe Radu.
Ora 10,00. O mașină a poliției face un ocol blocului de pe aleea Brândușelor, nr. 3.
Apare executorul judecătoresc Ionel Munteanu, apoi mandatarii noului proprietar al apartamentului.
Nu mai puțin de patru polițiști vin să se asigure că se va pune în executare hotărârea judecătorească de evacuare din imobil a lui Radu Gheorghe.
Radu Gheorghe se așează în dreptul ușii de la intrarea în bloc și spune că se opune executării. Omul deține act de proprietate pe apartament. Crede că asta îl va salva. Își aduce în ajutor și o organizație a drepturilor omului.
Vasile Faitaș, reprezentantul organizației, se stropește cu benzină și amenință că-și dă foc dacă se va pune în executare hotărârea. Are în mână și o brichetă. Renunță însă repede la protest. Locul lui este luat de Radu Gheorghe. Ușa de la intrarea în bloc este încuiată. Nimeni nu mai intră și nu mai iese din clădire. Parcă toți vecinii s-ar fi vorbit.
Apare femeia de serviciu în zonă. Și ea se coalizează cu familia care urmează să fie evacuată și se scuză că nu are cheie.
Polițiștii trag de om, îl îndepărtează de ușă, dar tot nu pot intra în scara blocului. Este chemat în ajutor un specialist care, înarmat cu două truse de scule, reușește să deschidă ușa. Toți urcă la etajul trei, acolo unde este situat apartamentul pe care statul l-a dat la doi proprietari: odată prin RAEDPP și odată printr-o hotărâre judecătorească. Pe paliere ies vecinii care se închină și oftează. Nu le vine să creadă. Se gândesc că și ei se pot afla, la un moment dat, în această situație: să li se ia imobilul proprietate personală.
În fața ușii de la intrare în apartament, omul se împotrivește iar. Își împleticește mâinile pe scară și spune că doar peste trupul lui se va trece. O vecină iese cu un pahar cu apă. Omului i se face rău, iar polițiștii cheamă ambulanța. Tensiunea îi crește, ajungând la 19.
Mandatarii își pierd cu totul răbdarea: "Stăm până mâine așa", spune unul dintre ei. Este chemat iar în ajutor specialistul de deschis uși.
Într-un final, după două ore, ușa este deschisă. În apartamentul cu doi proprietari intră doar câteva persoane. Nu știm ce s-a discutat în spatele ușii. Radu Gheorghe ne-a mărturisit că a mai primit un termen de grație, timp în care să-și caute un alt spațiu de locuit.
Și uite așa statul a mai făcut o victimă. Nu l-au ajutat pe om nici adresele RAEDPP în care se spune: "Contractul de vânzare - cumpărare nr. 27180/ 1996 a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la acea dată" sau "Dumneavoastră sunteți proprietarul imobilului dobândit prin contractul de vânzare - cumpărare" emisă de Direcția Patrimoniu a Primăriei Constanța sau "Din registrele regiei noastre, reiese că la data întocmirii contractului de vânzare - cumpărare nu exista nici o cerere de revendicare depusă".
Imobilul neachitat este retrocedat foștilor locatari
Împreună cu familia sa, Radu Gheorghe locuiește în apartamentul de pe aleea Brândușelor din anul 1988. Casa i-a fost repartizată pe vremea când lucra la CFR. Odată cu apariția Legii 112/ 1996, omul a depus acte pentru a putea să-și cumpere apartamentul, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat prin încheierea contractului de vânzare - cumpărare nr. 27180/ 30.09.1996.
Nimic nu părea să tulbure viața familiei până când, într-o zi, o citație îi înștiințează că sunt chemați la judecată de foștii chiriași ai imobilului, care înainte de Revoluție au plecat în Germania: Mircea și Lucia Panțîr. Și, de atunci, au început să curgă procesele, care nu s-a încheiat nici până azi.
Dar cum a dovedit familia Panțîr că este proprietarul imobilului în care au locuit până când au părăsit țara? "Am deținut apartamentul în proprietate ca bun comun, în baza contractului de vânzare - cumpărare nr. 173/19.02.1969 încheiat cu OCLPP Constanța și a procesului verbal de predare - primire nr. 154/ 30.12.1969" - se arată în actul de vânzare - cumpărare.
Prin Decizia nr. 57 a Comi-tetului executiv al consiliului popular al județului Constanța întrunit în ședința din 23 februarie 1979 s-a decis "preluarea fără plată în proprietatea statului a imobilului din aleea Brândușelor (…) Debitul în sumă de 38.215 lei rămas neachitat va fi acoperit de la buget".
Iată însă că instanța le retrocedează imobilul în 2002. Nu-i interesează să intre în posesia imobilului, astfel că-l vând familiei Mariana și Tache Juguleanu. Noii proprietari mandatează două persoane să intre în posesia apartamentului de pe aleea Brândușelor.
vvv
Ce mai reprezintă sintagma "drept de proprietate" în România, dacă te poți trezi într-o bună zi că ești evacuat din casa proprietate personală? Mult prea târziu a fost dată în judecată RAEDPP - regia care i-a vândut omului casa. Pe rol se află un proces intentat împotriva regiei. Mult prea târziu. Radu Gheorghe a lăsat avocatul să acționeze și a rămas în așteptare. Nu își închipuia că o să fie dat afară din casa lui.
De curând a sesizat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Va fi un alt proces în care țara noastră va fi, sigur, condamnată. Cine va plăti dacă statul român va trebui să-l despăgubească pe Radu Gheorghe? Nu regia care a vândut imobilul. Nu instanța care a scos un proprietar din casă. Doar românii de rând.
Patru polițiști, un executor judecătoresc și doi mandatari s-au chinuit timp de două ore să-l scoată din casă pe Gheorghe Radu.
Ora 10,00. O mașină a poliției face un ocol blocului de pe aleea Brândușelor, nr. 3.
Apare executorul judecătoresc Ionel Munteanu, apoi mandatarii noului proprietar al apartamentului.
Nu mai puțin de patru polițiști vin să se asigure că se va pune în executare hotărârea judecătorească de evacuare din imobil a lui Radu Gheorghe.
Radu Gheorghe se așează în dreptul ușii de la intrarea în bloc și spune că se opune executării. Omul deține act de proprietate pe apartament. Crede că asta îl va salva. Își aduce în ajutor și o organizație a drepturilor omului.
Vasile Faitaș, reprezentantul organizației, se stropește cu benzină și amenință că-și dă foc dacă se va pune în executare hotărârea. Are în mână și o brichetă. Renunță însă repede la protest. Locul lui este luat de Radu Gheorghe. Ușa de la intrarea în bloc este încuiată. Nimeni nu mai intră și nu mai iese din clădire. Parcă toți vecinii s-ar fi vorbit.
Apare femeia de serviciu în zonă. Și ea se coalizează cu familia care urmează să fie evacuată și se scuză că nu are cheie.
Polițiștii trag de om, îl îndepărtează de ușă, dar tot nu pot intra în scara blocului. Este chemat în ajutor un specialist care, înarmat cu două truse de scule, reușește să deschidă ușa. Toți urcă la etajul trei, acolo unde este situat apartamentul pe care statul l-a dat la doi proprietari: odată prin RAEDPP și odată printr-o hotărâre judecătorească. Pe paliere ies vecinii care se închină și oftează. Nu le vine să creadă. Se gândesc că și ei se pot afla, la un moment dat, în această situație: să li se ia imobilul proprietate personală.
În fața ușii de la intrare în apartament, omul se împotrivește iar. Își împleticește mâinile pe scară și spune că doar peste trupul lui se va trece. O vecină iese cu un pahar cu apă. Omului i se face rău, iar polițiștii cheamă ambulanța. Tensiunea îi crește, ajungând la 19.
Mandatarii își pierd cu totul răbdarea: "Stăm până mâine așa", spune unul dintre ei. Este chemat iar în ajutor specialistul de deschis uși.
Într-un final, după două ore, ușa este deschisă. În apartamentul cu doi proprietari intră doar câteva persoane. Nu știm ce s-a discutat în spatele ușii. Radu Gheorghe ne-a mărturisit că a mai primit un termen de grație, timp în care să-și caute un alt spațiu de locuit.
Și uite așa statul a mai făcut o victimă. Nu l-au ajutat pe om nici adresele RAEDPP în care se spune: "Contractul de vânzare - cumpărare nr. 27180/ 1996 a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la acea dată" sau "Dumneavoastră sunteți proprietarul imobilului dobândit prin contractul de vânzare - cumpărare" emisă de Direcția Patrimoniu a Primăriei Constanța sau "Din registrele regiei noastre, reiese că la data întocmirii contractului de vânzare - cumpărare nu exista nici o cerere de revendicare depusă".
Imobilul neachitat este retrocedat foștilor locatari
Împreună cu familia sa, Radu Gheorghe locuiește în apartamentul de pe aleea Brândușelor din anul 1988. Casa i-a fost repartizată pe vremea când lucra la CFR. Odată cu apariția Legii 112/ 1996, omul a depus acte pentru a putea să-și cumpere apartamentul, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat prin încheierea contractului de vânzare - cumpărare nr. 27180/ 30.09.1996.
Nimic nu părea să tulbure viața familiei până când, într-o zi, o citație îi înștiințează că sunt chemați la judecată de foștii chiriași ai imobilului, care înainte de Revoluție au plecat în Germania: Mircea și Lucia Panțîr. Și, de atunci, au început să curgă procesele, care nu s-a încheiat nici până azi.
Dar cum a dovedit familia Panțîr că este proprietarul imobilului în care au locuit până când au părăsit țara? "Am deținut apartamentul în proprietate ca bun comun, în baza contractului de vânzare - cumpărare nr. 173/19.02.1969 încheiat cu OCLPP Constanța și a procesului verbal de predare - primire nr. 154/ 30.12.1969" - se arată în actul de vânzare - cumpărare.
Prin Decizia nr. 57 a Comi-tetului executiv al consiliului popular al județului Constanța întrunit în ședința din 23 februarie 1979 s-a decis "preluarea fără plată în proprietatea statului a imobilului din aleea Brândușelor (…) Debitul în sumă de 38.215 lei rămas neachitat va fi acoperit de la buget".
Iată însă că instanța le retrocedează imobilul în 2002. Nu-i interesează să intre în posesia imobilului, astfel că-l vând familiei Mariana și Tache Juguleanu. Noii proprietari mandatează două persoane să intre în posesia apartamentului de pe aleea Brândușelor.
vvv
Ce mai reprezintă sintagma "drept de proprietate" în România, dacă te poți trezi într-o bună zi că ești evacuat din casa proprietate personală? Mult prea târziu a fost dată în judecată RAEDPP - regia care i-a vândut omului casa. Pe rol se află un proces intentat împotriva regiei. Mult prea târziu. Radu Gheorghe a lăsat avocatul să acționeze și a rămas în așteptare. Nu își închipuia că o să fie dat afară din casa lui.
De curând a sesizat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Va fi un alt proces în care țara noastră va fi, sigur, condamnată. Cine va plăti dacă statul român va trebui să-l despăgubească pe Radu Gheorghe? Nu regia care a vândut imobilul. Nu instanța care a scos un proprietar din casă. Doar românii de rând.
Ora 10,00. O mașină a poliției face un ocol blocului de pe aleea Brândușelor, nr. 3.
Apare executorul judecătoresc Ionel Munteanu, apoi mandatarii noului proprietar al apartamentului.
Nu mai puțin de patru polițiști vin să se asigure că se va pune în executare hotărârea judecătorească de evacuare din imobil a lui Radu Gheorghe.
Radu Gheorghe se așează în dreptul ușii de la intrarea în bloc și spune că se opune executării. Omul deține act de proprietate pe apartament. Crede că asta îl va salva. Își aduce în ajutor și o organizație a drepturilor omului.
Vasile Faitaș, reprezentantul organizației, se stropește cu benzină și amenință că-și dă foc dacă se va pune în executare hotărârea. Are în mână și o brichetă. Renunță însă repede la protest. Locul lui este luat de Radu Gheorghe. Ușa de la intrarea în bloc este încuiată. Nimeni nu mai intră și nu mai iese din clădire. Parcă toți vecinii s-ar fi vorbit.
Apare femeia de serviciu în zonă. Și ea se coalizează cu familia care urmează să fie evacuată și se scuză că nu are cheie.
Polițiștii trag de om, îl îndepărtează de ușă, dar tot nu pot intra în scara blocului. Este chemat în ajutor un specialist care, înarmat cu două truse de scule, reușește să deschidă ușa. Toți urcă la etajul trei, acolo unde este situat apartamentul pe care statul l-a dat la doi proprietari: odată prin RAEDPP și odată printr-o hotărâre judecătorească. Pe paliere ies vecinii care se închină și oftează. Nu le vine să creadă. Se gândesc că și ei se pot afla, la un moment dat, în această situație: să li se ia imobilul proprietate personală.
În fața ușii de la intrare în apartament, omul se împotrivește iar. Își împleticește mâinile pe scară și spune că doar peste trupul lui se va trece. O vecină iese cu un pahar cu apă. Omului i se face rău, iar polițiștii cheamă ambulanța. Tensiunea îi crește, ajungând la 19.
Mandatarii își pierd cu totul răbdarea: "Stăm până mâine așa", spune unul dintre ei. Este chemat iar în ajutor specialistul de deschis uși.
Într-un final, după două ore, ușa este deschisă. În apartamentul cu doi proprietari intră doar câteva persoane. Nu știm ce s-a discutat în spatele ușii. Radu Gheorghe ne-a mărturisit că a mai primit un termen de grație, timp în care să-și caute un alt spațiu de locuit.
Și uite așa statul a mai făcut o victimă. Nu l-au ajutat pe om nici adresele RAEDPP în care se spune: "Contractul de vânzare - cumpărare nr. 27180/ 1996 a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la acea dată" sau "Dumneavoastră sunteți proprietarul imobilului dobândit prin contractul de vânzare - cumpărare" emisă de Direcția Patrimoniu a Primăriei Constanța sau "Din registrele regiei noastre, reiese că la data întocmirii contractului de vânzare - cumpărare nu exista nici o cerere de revendicare depusă".
Imobilul neachitat este retrocedat foștilor locatari
Împreună cu familia sa, Radu Gheorghe locuiește în apartamentul de pe aleea Brândușelor din anul 1988. Casa i-a fost repartizată pe vremea când lucra la CFR. Odată cu apariția Legii 112/ 1996, omul a depus acte pentru a putea să-și cumpere apartamentul, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat prin încheierea contractului de vânzare - cumpărare nr. 27180/ 30.09.1996.
Nimic nu părea să tulbure viața familiei până când, într-o zi, o citație îi înștiințează că sunt chemați la judecată de foștii chiriași ai imobilului, care înainte de Revoluție au plecat în Germania: Mircea și Lucia Panțîr. Și, de atunci, au început să curgă procesele, care nu s-a încheiat nici până azi.
Dar cum a dovedit familia Panțîr că este proprietarul imobilului în care au locuit până când au părăsit țara? "Am deținut apartamentul în proprietate ca bun comun, în baza contractului de vânzare - cumpărare nr. 173/19.02.1969 încheiat cu OCLPP Constanța și a procesului verbal de predare - primire nr. 154/ 30.12.1969" - se arată în actul de vânzare - cumpărare.
Prin Decizia nr. 57 a Comi-tetului executiv al consiliului popular al județului Constanța întrunit în ședința din 23 februarie 1979 s-a decis "preluarea fără plată în proprietatea statului a imobilului din aleea Brândușelor (…) Debitul în sumă de 38.215 lei rămas neachitat va fi acoperit de la buget".
Iată însă că instanța le retrocedează imobilul în 2002. Nu-i interesează să intre în posesia imobilului, astfel că-l vând familiei Mariana și Tache Juguleanu. Noii proprietari mandatează două persoane să intre în posesia apartamentului de pe aleea Brândușelor.
vvv
Ce mai reprezintă sintagma "drept de proprietate" în România, dacă te poți trezi într-o bună zi că ești evacuat din casa proprietate personală? Mult prea târziu a fost dată în judecată RAEDPP - regia care i-a vândut omului casa. Pe rol se află un proces intentat împotriva regiei. Mult prea târziu. Radu Gheorghe a lăsat avocatul să acționeze și a rămas în așteptare. Nu își închipuia că o să fie dat afară din casa lui.
De curând a sesizat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Va fi un alt proces în care țara noastră va fi, sigur, condamnată. Cine va plăti dacă statul român va trebui să-l despăgubească pe Radu Gheorghe? Nu regia care a vândut imobilul. Nu instanța care a scos un proprietar din casă. Doar românii de rând.
Patru polițiști, un executor judecătoresc și doi mandatari s-au chinuit timp de două ore să-l scoată din casă pe Gheorghe Radu.
Ora 10,00. O mașină a poliției face un ocol blocului de pe aleea Brândușelor, nr. 3.
Apare executorul judecătoresc Ionel Munteanu, apoi mandatarii noului proprietar al apartamentului.
Nu mai puțin de patru polițiști vin să se asigure că se va pune în executare hotărârea judecătorească de evacuare din imobil a lui Radu Gheorghe.
Radu Gheorghe se așează în dreptul ușii de la intrarea în bloc și spune că se opune executării. Omul deține act de proprietate pe apartament. Crede că asta îl va salva. Își aduce în ajutor și o organizație a drepturilor omului.
Vasile Faitaș, reprezentantul organizației, se stropește cu benzină și amenință că-și dă foc dacă se va pune în executare hotărârea. Are în mână și o brichetă. Renunță însă repede la protest. Locul lui este luat de Radu Gheorghe. Ușa de la intrarea în bloc este încuiată. Nimeni nu mai intră și nu mai iese din clădire. Parcă toți vecinii s-ar fi vorbit.
Apare femeia de serviciu în zonă. Și ea se coalizează cu familia care urmează să fie evacuată și se scuză că nu are cheie.
Polițiștii trag de om, îl îndepărtează de ușă, dar tot nu pot intra în scara blocului. Este chemat în ajutor un specialist care, înarmat cu două truse de scule, reușește să deschidă ușa. Toți urcă la etajul trei, acolo unde este situat apartamentul pe care statul l-a dat la doi proprietari: odată prin RAEDPP și odată printr-o hotărâre judecătorească. Pe paliere ies vecinii care se închină și oftează. Nu le vine să creadă. Se gândesc că și ei se pot afla, la un moment dat, în această situație: să li se ia imobilul proprietate personală.
În fața ușii de la intrare în apartament, omul se împotrivește iar. Își împleticește mâinile pe scară și spune că doar peste trupul lui se va trece. O vecină iese cu un pahar cu apă. Omului i se face rău, iar polițiștii cheamă ambulanța. Tensiunea îi crește, ajungând la 19.
Mandatarii își pierd cu totul răbdarea: "Stăm până mâine așa", spune unul dintre ei. Este chemat iar în ajutor specialistul de deschis uși.
Într-un final, după două ore, ușa este deschisă. În apartamentul cu doi proprietari intră doar câteva persoane. Nu știm ce s-a discutat în spatele ușii. Radu Gheorghe ne-a mărturisit că a mai primit un termen de grație, timp în care să-și caute un alt spațiu de locuit.
Și uite așa statul a mai făcut o victimă. Nu l-au ajutat pe om nici adresele RAEDPP în care se spune: "Contractul de vânzare - cumpărare nr. 27180/ 1996 a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare la acea dată" sau "Dumneavoastră sunteți proprietarul imobilului dobândit prin contractul de vânzare - cumpărare" emisă de Direcția Patrimoniu a Primăriei Constanța sau "Din registrele regiei noastre, reiese că la data întocmirii contractului de vânzare - cumpărare nu exista nici o cerere de revendicare depusă".
Imobilul neachitat este retrocedat foștilor locatari
Împreună cu familia sa, Radu Gheorghe locuiește în apartamentul de pe aleea Brândușelor din anul 1988. Casa i-a fost repartizată pe vremea când lucra la CFR. Odată cu apariția Legii 112/ 1996, omul a depus acte pentru a putea să-și cumpere apartamentul, lucru care, de altfel, s-a și întâmplat prin încheierea contractului de vânzare - cumpărare nr. 27180/ 30.09.1996.
Nimic nu părea să tulbure viața familiei până când, într-o zi, o citație îi înștiințează că sunt chemați la judecată de foștii chiriași ai imobilului, care înainte de Revoluție au plecat în Germania: Mircea și Lucia Panțîr. Și, de atunci, au început să curgă procesele, care nu s-a încheiat nici până azi.
Dar cum a dovedit familia Panțîr că este proprietarul imobilului în care au locuit până când au părăsit țara? "Am deținut apartamentul în proprietate ca bun comun, în baza contractului de vânzare - cumpărare nr. 173/19.02.1969 încheiat cu OCLPP Constanța și a procesului verbal de predare - primire nr. 154/ 30.12.1969" - se arată în actul de vânzare - cumpărare.
Prin Decizia nr. 57 a Comi-tetului executiv al consiliului popular al județului Constanța întrunit în ședința din 23 februarie 1979 s-a decis "preluarea fără plată în proprietatea statului a imobilului din aleea Brândușelor (…) Debitul în sumă de 38.215 lei rămas neachitat va fi acoperit de la buget".
Iată însă că instanța le retrocedează imobilul în 2002. Nu-i interesează să intre în posesia imobilului, astfel că-l vând familiei Mariana și Tache Juguleanu. Noii proprietari mandatează două persoane să intre în posesia apartamentului de pe aleea Brândușelor.
vvv
Ce mai reprezintă sintagma "drept de proprietate" în România, dacă te poți trezi într-o bună zi că ești evacuat din casa proprietate personală? Mult prea târziu a fost dată în judecată RAEDPP - regia care i-a vândut omului casa. Pe rol se află un proces intentat împotriva regiei. Mult prea târziu. Radu Gheorghe a lăsat avocatul să acționeze și a rămas în așteptare. Nu își închipuia că o să fie dat afară din casa lui.
De curând a sesizat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Va fi un alt proces în care țara noastră va fi, sigur, condamnată. Cine va plăti dacă statul român va trebui să-l despăgubească pe Radu Gheorghe? Nu regia care a vândut imobilul. Nu instanța care a scos un proprietar din casă. Doar românii de rând.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!