"ELEVA EMO". POVESTEA INCREDIBILĂ A UNEI TINERE CARE A VRUT SĂ SE SINUCIDĂ

1670
1

Articole recomandate

Flavia, acum în vârstă de 20 ani, povestește că ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 7 ani i-a schimbat complet viața. La vârsta de doar 13 ani, când curentul EMO era în mare vogă printre adolescenți, fata a încercat să se sinucidă aruncându-se în gol de la etajul 5 al blocului în care locuia. O minune a făcut însă ca ea să scape cu viață și să se transforme într-o luptătoare. 


Adolescenta spune că nu își mai amintește mare lucru din acea noapte îngrozitoare, doar că totul s-a întâmplat imediat după miezul nopții, în timp ce tatăl său dormea. Și își mai amintește că s-a răzgândit de câteva ori înainte de a sări în gol. 


"Înainte de a sări, m-am gândit de mai multe ori, i-am trimis mesaj unei prietene care stătea în bloc cu mine, i-am zis ce urmează să fac și că o iubesc. Îmi amintesc că ea s-a speriat, iar mama ei a fost cea care a coborât când a auzit că am căzut, și a chemat Salvarea. Știu că eram conștientă, nu mă durea atât de tare, probabil datorită adrenalinei, însă nici nu puteam să mă mișc", își amintește acum tânăra. 


În noaptea respectivă, în jur de ora 1, Flavia a fost dusă la Spitalul de Copii "Sf. Maria", unde i-au fost făcute investigații de specialitate. Inițial, medicii nu îi dădeau șanse de supraviețuire, sau în cel mai bun caz spuneau că va trăi, însă paralizată, deoarece fata nu își simțea picioarele. 


"Pacienta, cu aer și lichid în plămâni, cu multiple contuzii hepatică, pulmonară, splenică și fractură de coloană vertebrală a fost internată în Secția de Anestezie și Terapie Intensivă. Este conștientă, stabilă hemodinamic și rămâne sub observație. Prognosticul este însă rezervat, întrucât din cauza fracturii nu se știe dacă va mai putea merge", a precizat la acel moment dr. Cătălina Ionescu, purtător de cuvânt al spitalului. 


Flavia își amintește că, în timpul spitalizării, medicii au spus că nu va mai reuși să meargă niciodată. Însă asta i-a dat de fapt putere să nu renunțe la lupta cu viața. Fata a început practic să învețe să meargă din nou, cu ajutorul medicilor, dar și al familiei și prietenilor care în toată această perioadă i-au fost alături.


După ce a fost dusă la spital, în primele cinci zile, starea sa a fost una critică, deoarece nu se putea mișca deloc. Apoi, încet-încet, a revenit din morți, medicii devenind mai optimiști. Fiind apoi ajutată în permanență de personalul medical, mai întâi a învățat cum să își miște degetele de la mână, apoi pe cele de la picioare. 


În tot acest timp, atât familia, cât și cei din spital i-au fost alături pentru a putea trece de perioada de recuperare. Flavia a învățat din nou să meargă, pas cu pas, recuperare continuată și în anii care au urmat acasă, pe cont propriu. 


"La început făceam gimnastică medicală, însă ei mișcau tot, deoarece eu nu simțeam nimic. Mâna dreaptă și piciorul stâng le-am mișcat foarte greu, și acum mai am probleme cu piciorul, pentru că este mai pasiv, mai spastic. O perioadă nici nu am vrut să mă ridic în fund, pentru că îmi era foarte frică de durere", spune fata, care acum zâmbește mereu, și pare că a lăsat totul să facă parte din trecut. 


Flavia a stat trei luni în spital, fiind externată cu o săptămână înainte de a-și sărbători ziua de naștere, în luna octombrie a anului 2010. Spune că și acum are uneori probleme de echilibru sau de coordonare, însă de fiecare dată își spune că, prin această experiență, a reușit să își descopere calea în viață. Acum este studentă a Facultății de Psihologie a Universității "Al.I. Cuza", pentru că, spune ea, își dorește să îi ajute pe alți oameni, având în vedere că de multe ori s-a simțit neînțeleasă de cei din jur, atât înainte de a recurge la gestul sinucigaș, cât și după.


"Am descoperit între timp că scopul meu în viață este să ajut oamenii. În perioada cât am fost internată nu m-a ajutat consilierea psihologică, pentru că toți încercau să afle de ce am făcut asta, iar eu nu eram pregătită să vorbesc atunci. Încerc să ajut pe toată lumea, să fiu alături de oameni, și vreau să le schimb mentalitatea, pentru că așa credeam și eu atunci, că nimeni nu e de partea mea", adaugă tânăra. Între cursurile de la facultate și petrecerile la care iese împreună cu prietenii, când are timp liber, își face timp și pentru un job part-time, fiind babysitter pentru doi copii, în fiecare zi de luni până vineri. Își dorește ca în acest mod să se poată întreține fără ajutor financiar din partea familiei, dar mai ales își dorește să ajute alți copii, considerând că totul, de la comportament la personalitate, pornește din timpul copilăriei. "Oamenii nu înțeleg că, în general, copiii înregistrează tot ce văd, și de aceea trebuie avută foarte multă grijă. E o responsabilitate enormă, și trebuie să te dedici complet", a mai povestit tânăra.






Comentează știrea

emy
22 martie 2017
eleva emo

cred ca este bolnava de nervi, nu trebuie sa fie babysitter; se poate sa fi fost eleva-sexi in cladirea liceu mircea !

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3137 secunde