Fibula din aur masiv care a transformat locuitorii din Hârșova în căutători de comori (II)

2006
Fibula din aur masiv care a transformat locuitorii din Hârșova în căutători de comori (II) - descoperiri1-1544198123.jpg
V─â prezentam, ├«ntr-unul din numerele anterioare ale cotidianului "Cuget Liber", descoperirile f─âcute cu mai bine de 30 de ani ├«n urm─â, c├ónd arheologii const─ân╚Ťeni au scos la lumina zilei o fibul─â cu capete ├«n form─â de bulbi de ceap─â, din aur masiv, ├«n greutate de peste 50 grame ╚Öi multe altele.

Arheologul Constantin Nicolae ne-a povestit cum, la H├ór╚Öova, s-au f─âcut descoperiri importante. La construirea platformei industriale din partea de r─âs─ârit a ora╚Öului s-au efectuat cercet─âri cu o valoare excep╚Ťional─â pentru antichitatea dun─ârean─â ╚Öi nu numai. ├Än anul 1986, Ceau╚Öescu luase decizia ca acolo s─â fie construit─â o platform─â industrial─â cu o ├«ntreprindere de s├órm─â ╚Öi cabluri ╚Öi un ╚Öantier naval. Perimetrul pe care urma s─â se construiasc─â noile obiective era ocupat, ├«ns─â, de o a╚Öezare getic─â cu necropola tumular─â aferent─â ╚Öi o necropol─â plan─â de epoc─â roman─â. ├Än luna aprilie a anului 1987 au ├«nceput deja excava╚Ťiile. Cupele mu╚Öcau din p─âm├óntul adormit de dou─â mii de ani, sco╚Ť├ónd la suprafa╚Ť─â zeci ╚Öi sute de vase din ceramic─â.

Cum s-a putut vedea mai târziu, a existat și un nucleu, probabil central, unde s-au grupat mormintele zidite, cu inventar fabulos. Descoperirea primei cripte a fost rezultatul hazardului.

Arheologul ne-a povestit c─â echipa de speciali╚Öti de la Muzeul de Istorie a Rom├óniei din Bucure╚Öti, c─âreia i-a revenit sarcina s─â se ocupe de amplasamentul laminorului (cum se numea viitoarea ├«ntreprindere de s├órme ╚Öi cabluri) ╚Öi-a ├«nceput activitatea, undeva, ├«n apropiere. ├Än tot acest timp, utilajele (autoscreperele) ├«ncepuser─â s─â niveleze solul pentru a ├«ndep─ârta depunerile aluvionare. La o astfel de opera╚Ťiune, a precizat arheologul const─ân╚Ťean, lama utilajului condus de Nicolae Turcu a r─âmas ├«nfipt─â, ├«n jurul orei 17.00, ├«n bolta unei cripte zidite din c─âr─âmid─â. Cu experien╚Ťa unor ╚Öantiere ├«n Orient, muncitorul a oprit lucrul ╚Öi a anun╚Ťat superiorii. Toat─â lumea s-a g├óndit c─â poate fi ceva din timpul unui r─âzboi, cel mai probabil o cazemat─â.

La acel moment, Poli╚Ťia a trimis la fa╚Ťa locului un agent de circula╚Ťie. Acesta a introdus prin sp─ârtur─â, ├«n interiorul criptei, un muncitor voluntar ╚Öi i-a cerut s─â spun─â ce vede. Acesta a zis c─â ar fi un capac, dar ciudatul capac, destul de lung pentru o lad─â de muni╚Ťie, a fost scos ╚Öi l─âsat ├«ntr-o parte. Prin sp─ârtur─â, sub privirile ├«ngrozite ale celor din jur, a ap─ârut ╚Öi un craniu.

"Crucea" care a declanșat o întreagă isterie

Al─âturi de acesta, toat─â lumea a z─ârit un obiect misterios, galben str─âlucitor, nemaiv─âzut de cei din jur, dar care p─ârea a fi o cruce mare.

"La ora 17.15 primesc acas─â telefon de la un amic. M─â ├«ntreab─â dac─â arheologii au ├«nceput lucrul pe ╚Öantier. I-am r─âspuns afirmativ spun├óndu-i c─â au fost descoperite chiar dou─â morminte f─âr─â inventar. -«Nuuuuu», ├«mi spune el. -«Vezi c─â s-a descoperit un morm├ónt cu aur ╚Öi bani, lumea fuge acolo». Las receptorul ╚Öi alerg la cel mai apropiat arheolog, Ernest Oberlander. ├Äi relatez ├«n grab─â mare vestea ╚Öi plec─âm pe strada central─â, care se numea 23 August atunci, spre ╚Öantier. Strada era suspect de plin─â pentru ora aceea. Pe m─âsur─â ce ne apropiam de locul unde avea s─â se construiasc─â investi╚Ťiile cu pricina, deja se formaser─â dou─â sensuri: unii alergau pe o parte, al╚Ťii veneau, mai agale, spre ora╚Ö pe cealalt─â parte. Aten╚Ťia mi-a fost atras─â de un z─âng─ânit sacadat. O femeie ╚Ťinea cu m├óinile am├óndou─â o ulcic─â roman─â ├«n care monedele se rostogoleau ├«n ritmul pa╚Öilor. -«Ce este cu asta?» o ├«ntreb eu. -«O dau fetei mele s─â o duc─â la ╚Öcoal─â sa-i pun─â profesorul 10 la istorie» r─âspunde doamna privindu-ne mirat─â. Evident, fiind o localitate mic─â ├«n care fiecare se cunoa╚Öte cu fiecare, am reperat eleva care va primi nota dorit─â ╚Öi am strigat aproape din mers -«D─â-o ├«ncoace, eu sunt profesorul! Am smuls oala din m├óinile femeii ╚Öi am continuat, dup─â aceea, s─â alerg─âm c─âtre locul descoperirii. Se apropia ora 17. 30, suficient timp ca s─â se r─âscoleasc─â tot morm├óntul. Cei care au intrat au luat ce au vrut, ce au putut. I-am g─âsit la lucru pe cei mai ghinioni╚Öti dintre c─âut─âtorii de comori. De voie, de nevoie, au ie╚Öit afar─â. S-a completat ╚Öi restul echipei, r├ónd pe r├ónd, ├«n urma zvonului care a ajuns ├«n cele mai ascunse unghere ale ora╚Öului, cu cea mai mare repeziciune: Adrian ╚Öi Lia B─âtr├óna, Dragomir Popovici, Costache Buzdugan. Mecanicul utilajului, care ├«n munca sa prin Orientul Apropiat a mai tr─âit astfel de experien╚Ťe, ne-a ar─âtat, la el ├«n buzunar, un colier din aur ╚Öi ne-a spus c─â a v─âzut totul, ╚Ötie deja cine, ce, c├ót...Dar asta nu a mai fost treaba noastr─â. O echip─â de investiga╚Ťii de la Jude╚Ť a venit chiar ├«n noaptea aceea la H├ór╚Öova. Au ├«nceput anchetele. ├Än cele din urm─â, inventarul de obiecte din material pre╚Ťios a fost recuperat ├«n ├«ntregime sau aproape ├«n ├«ntregime", a povestit arheologul.

De fapt, crucea care a declanșat începutul isteriei era o fibulă cu capete în formă de bulbi de ceapă, din aur masiv, în greutate de peste 50 grame.

Localnicii au încercat să desfacă fibula, bucată cu bucată

"Noroco╚Öii" au ajuns cu ea ├«ntr-unul din atelierele Fabricii Energia din apropiere. Au introdus piesa ├«n acid ╚Öi au ├«ncercat s─â o desfac─â, prins─â ├«ntr-o menghin─â, bucat─â cu bucat─â, iar aceasta poart─â ╚Öi acum, vizibil, semnele ├«nt├ólnirii cu civiliza╚Ťia secolului XX.

La fa╚Ťa locului, au mai fost g─âsite trei personaje depuse ├«n morm├ónt, dou─â femei ╚Öi un b─ârbat, care aveau, fiecare ├«n parte, c├óte un inel ╚Öi o folie din aur pus─â pe gur─â. ├Än plus, personajele feminine aveau cercei ╚Öi c├óte un colier fiecare.

├Än morm├óntul femeilor au fost descoperite monede din perioada anilor 337-341. B─ârbatul s-a dovedit a fi un ofi╚Ťer de cavalerie dup─â garnitura din argint care i-a ├«nso╚Ťit ve╚Ömintele. Monedele care fuseser─â depuse odat─â cu el au fost emise ├«n perioada 318-320. Morm├óntul a fost tencuit ╚Öi preg─âtit pentru a fi pictat. Interpretarea descoperirilor monetare ne arat─â c─â ofi╚Ťerul, cu numele gravat pe m├ónerul spatei (Valerianus), a decedat primul, iar ├«nmorm├óntarea sa precipitat─â a ├«mpiedicat ornarea pere╚Ťilor interiori, cum a fost cazul, de exemplu, cu morm├óntul pictat de la Tomis.

Mai t├órziu, piesele din aur au fost prezentate pe r├ónd conducerii de partid, ├«n casete plu╚Öate, de culori diferite, pentru familia Ceau╚Öescu. Istoricul a mai spus c─â, ulterior, construc╚Ťia blocurilor din partea central─â a ora╚Öului a tulburat lini╚Ötea din acest sector al necropolei romane. Cercet─ârile preventive prilejuite de construc╚Ťiile industriale ╚Öi civile de la H├ór╚Öova s-au prelungit p├ón─â ├«n anul 1988, iar aceasta a fost prima experien╚Ť─â din ├«nt├ólnirea comunit─â╚Ťii locale cu propriul trecut.

"Din punct de vedere ╚Ötiin╚Ťific, ╚Öi nu numai, s-a pierdut mult, foarte mult ╚Öi nimic nu se mai poate recupera. Apoi, tezaurul de la H├ór╚Öova ╚Öi-a f─âcut repede loc ├«n Tezaurul de la Muzeul de Istorie a Rom├óniei de la Bucure╚Öti al─âturi de Tezaurul de la Pietroasele, Tezaurul de la Hinova, Br─â╚Ť─ârile dacice ╚Öi toate celelalte", a completat Constantin Nicolae. 

Comentează știrea

Nu exist─â comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.7553 secunde