Insolvența personală, colacul de salvare pentru constănțenii copleșiți de datorii. „Am primit consiliere gratuită”

Datele arată că, în județul Constanța, numărul dosarelor de insolvență personală a crescut semnificativ. Dacă în decembrie 2024 erau înregistrate 16 dosare, în decembrie 2025 numărul acestora a ajuns la 51. Creșterea este de 219%, una dintre cele mai mari la nivel național. Pentru persoanele care nu mai reușesc să își plătească datoriile, insolvența personală poate reprezenta o soluție înainte ca situația să ajungă la executare silită. Practic, mecanismul le oferă debitorilor de bună-credință posibilitatea de a-și reorganiza datoriile, astfel încât să poată continua să își acopere cheltuielile de bază. Legislația privind insolvența persoanelor fizice a fost recent actualizată prin publicarea în Monitorul Oficial a Deciziei 13/2026 a Comisiei de Insolvență la Nivel Central. Noua reglementare clarifică modul în care se stabilește nivelul de trai rezonabil, criteriu esențial în analizarea situației unei persoane care cere intrarea în insolvență.

Până acum, noțiunea de „nivel de trai rezonabil” era mai greu de interpretat. Prin noua decizie, acesta se raportează la valoarea coșului minim lunar de consum, actualizată periodic de Comisia de Insolvență la Nivel Central, cu sprijinul Institutului Național de Statistică, în funcție de evoluția prețurilor. Astfel, pentru procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare sau pentru procedura simplificată, valorile diferă în funcție de mediul de trai. În mediul urban, nivelul stabilit este de 1.300 de lei pentru fiecare adult, 957 de lei pentru fiecare copil peste 14 ani și 683 de lei pentru fiecare copil sub 14 ani. În mediul rural, valorile sunt de 1.049 de lei pentru fiecare adult, 771 de lei pentru fiecare copil peste 14 ani și 552 de lei pentru fiecare copil sub 14 ani. Specialiștii spun că oamenii ajung cel mai des în incapacitate de plată atunci când veniturile scad brusc sau când apar cheltuieli neprevăzute. 

„Cel mai adesea, oamenii ajung în incapacitate de plată sau faliment personal atunci când veniturile le scad brusc sau cheltuielile le cresc necontrolat, făcându-i incapabili să își onoreze obligațiile financiare. Acest dezechilibru este, de obicei, rezultatul unui cumul de factori personali și macroeconomici. Mai bine apelezi la insolvența personală decât să-ți vină executorul judecătoresc la ușă și să-ți pună poprire pe cont", a declarat Valentin Tudor, expert contabil.

Un astfel de caz este cel al unei constănțence care a ajuns în dificultate după o problemă medicală.

 

„Am avut o problemă de sănătate și a trebuit să suport o intervenție chirurgicală. Pentru că a costat destul de mult și nu aveam acești bani, am făcut un credit de nevoi personale. Între timp, mi-am pierdut și locul de muncă, pentru că am fost inaptă să mai merg la serviciu o perioadă de șase luni. Am rămas în urmă cu ratele la bancă și m-am adresat Comisiei de Insolvență din cadrul Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor, unde am primit consiliere gratuită cu pașii pe care trebuie să-i parcurg pentru eșalonarea datoriilor", a povestit aceasta.

Persoanele care s-au îndatorat peste posibilitățile reale de plată au la dispoziție trei mecanisme: planul de rambursare, lichidarea de active și procedura simplificată. Alegerea procedurii depinde de veniturile persoanei, valoarea datoriilor, bunurile deținute și posibilitatea reală de redresare financiară.