Mândria și disperarea de a fi român

Mândria națională rămâne intactă. Se asociază tot cu sărăcia, bătrânețea, mediul rural și școala puțină. 

Sociologii de la Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) au refăcut o cercetare despre mândria de a fi român. Ei și-a propus să urmărească în mod constant evoluția unor teme de dezbatere publică și a unor teme de sensibilitate colectivă. Au revenit astfel cu o cercetare pe care au efectuat-o în anul 2010, pentru că Româna a traversat 21 de luni foarte dense de la cercetarea trecută. Au trecut aproape doi ani care au schimbat multe percepții publice. 

Majoritatea respondenților, aproximativ 90 la sută, declară atât în 2010, cât și în 2012, că sunt mândri că sunt români. Persoanele de peste 65 de ani declară acest lucru în măsură ușor mai ridicată decât cele mai tinere, categoria de vârstă în rândul căreia se înregistrează cei mai mulți respondenți cu studii superioare declară că sunt mândri de naționalitatea lor în proporție de 83,5 la sută, în timp ce aceia fără studii sau cu studii elementare dau același răspuns în proporție de 93,4 la sută. 

84% dintre intervievați declară că Ziua Națională a României reprezintă o sărbătoare importantă pentru familia lor. Cu cât sunt mai în vârstă, cu atât persoanele intervievate dau acest răspuns în proporție mai ridicată, însă din punctul de vedere al altor caracteristici socio-demografice nu se remarcă diferențe semnificative. 

Cu toate acestea, comparativ cu anul 2010, scade proporția celor care consideră că 1 Decembrie este cea mai potrivită dată pentru Ziua Națională a României, de la 76% la 70%, în același timp crescând proporția celor care ar alege 24 ianuarie sau 23 august cu câte cinci procente. 

Plecarea în străinătate - o soluție

Peste jumătate din tinerii români cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani spun că s-au gândit să plece la muncă în străinătate. Persoanele fără studii sau cu studii elementare sunt cele care s-au gândit în cea mai mică proporție să plece din țară pentru a munci în străinătate, în timp ce persoanele cu studii superioare s-au gândit la acest lucru în cea mai mare proporție. 

De asemenea, locuitorii din Sud, București și Dobrogea declară acest lucru în proporție mai redusă decât cei din Moldova, dar mai ales decât cei din Transilvania și Banat. Dintre cei care declară că s-au gândit să plece să lucreze într-o altă țară, circa un sfert s-au gândit să plece definitiv. 

În ce privește imaginea de sine a românilor, hărnicia (13%), ospitalitatea (7%), patriotismul (5%), optimismul (4%) și bunătatea sau blândețea (4%) sunt cele mai frecvent menționate caracteristici pozitive ale românilor. Printre trăsăturile de caracter negative, infracționalitatea (16%) ocupă un loc fruntaș, iar lenea și minciuna sunt și ele în top (5%). 

"Nu m-am născut în locul potrivit!"

Puțin peste un sfert din români (27%) consideră că cei care spun, cu referire la România, că nu s-au născut la locul potrivit, au dreptate. Patru din cinci români se consideră patrioți, sentimentul fiind în schimb mai răspândit în rândul celor cu vârstă înaintată, decât în cazul tinerilor. De asemenea, se observă diferențe și în funcție de școlaritate, 89,9% dintre cei cu studii superioare considerându-se patrioți, comparativ cu 83% dintre cei cu studii medii, respectiv 84,7% dintre cei cu studii elementare.