Mormântul pictat "Hypogeu", îngropat de buruieni. Cavoul va fi restaurat și va putea fi vizitat?

Istoria noastră zace ascunsă sub buruieni înalte, pe care nimeni nu se îngrijește să le taie. La ce ne referim? La superbul cavou pictat care se află la intersecția străzilor Mircea cel Bătrân cu Ștefan cel Mare, în vecinătatea blocurilor de pe faleză. Din păcate, acesta este acoperit de o baracă de lemn, pe care bălăriile cresc, zi de zi, nestingherite fără ca cineva să se sesizeze. Și mai trist este că puțini sunt aceia care își amintesc că aici se află mormântul "Hypogeu", o "comoară" antică, inaccesibilă vizitatorilor. 

Desigur, de-a lungul timpului au existat o mulțime de discuții referitoare la acest mormânt, descoperit în anul 1988. Autoritățile doreau să deschidă mormântul publicului spre vizitare, dar arheologii s-au opus, pentru că acest lucru ar fi însemnat, în primul rând, deteriorarea picturilor din interior. Prestigiosul monument a fost descoperit în urmă cu 31 de ani de către arheologii Virgil Lungu și Constantin Chera. 

Ce se întâmplă la acest moment acolo? "Mormântul pictat este în conservare de vreo 20 de ani. Foarte important pentru noi este că am reușit să stabilizăm microclimatul, ceea ce pentru pictură este esențial, iar atât temperatura, cât și umiditatea se mențin în niște limite acceptabile. În acest fel, pictura se prezintă la fel ca în momentul descoperirii, ca în ziua de 26 februarie 1988. În prezent, mormântul este acoperit cu o baracă termoizolantă, dar în fața intrării am montat și o cameră de trecere de la exterior spre interior. Partea bună a lucrurilor este că, în momentul de față, pe lângă cele două proiecte importante, care se referă la lucrările de reabilitare ale Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța și a Edificiului Roman cu Mozaic, aprobate de către Consiliul Județean Constanța, mai este și al treilea, care se află acum în faza de caiet de sarcini. Proiectul prevede construirea unei noi protecții deasupra spațiului, care va putea permite vizitarea vestigiului, cu stații de climatizare instalate etc. Totuși, zona trebuie încă cercetată, dacă se așează acolo o construcție de protecție. Oricum, trebuie amintit că de la bulevardul Ferdinand, până la Colegiul Național "Mircea cel Bătrân", noi am descoperit în anii aceia peste 200 de morminte antice, de toate felurile, de incinerație, de inhumație, fragmente de la alte camere funerare de acest gen. Singurul care nu fusese, însă, deranjat este acesta, care datează cam din anul 330", a declarat pentru "Cuget Liber", binecunoscutul arheolog Constantin Chera. 

El a precizat că la Tomis au existat de-a lungul vremii numeroase comunități creștine. Datarea acestui cavou a fost constituită în baza materialului arheologic folosit și pe baza motivelor picturale care există acolo. 

Cavoul a aparținut unei familii înstărite

Specialistul este de părere că mormântul aparține, în mod sigur, unei familii înstărite, pentru că nimeni nu își permitea un astfel de cavou, cu picturi murale atât de frumoase și bine realizate. "Interiorul este un indiciu asupra nivelului de trai al acelei familii", a subliniat el. 

Ceea ce îi conferă, însă, acestui lăcaș o valoare cu totul deosebită este realizarea artistică a interiorului. Peste tencuiala care acoperă în totalitate materialul de construcție, a fost pictată în tehnica a seco, o amplă suită de reprezentări antropomorfe, zoomorfe și fitomorfe. Apoi, pe toți pereții complexului funerar sunt reprezentate mai multe chenare rectangulare simple. Inventarul funerar este reprezentat de obiectele personale cu care una dintre defuncte a fost înmormântată: un mic recipient din argint, mai multe mărgele poliedrice fațetate, două brățări din sârme răsucite de bronz, un unguentarium fusiform din sticlă, cu bulb în mijloc. La celelalte schelete nu au fost găsite obiecte. În concluzie, cavoul tomitan poate fi încadrat cronologic în epoca lui Constantin cel Mare și până la începutul veacului al V-lea. 

Cine va reabilita locul? Lucrările sunt pline de pericole

Din păcate, până acum, nu și-a manifestat nimeni dorința de a se apuca de aceste lucrări, pentru că sunt foarte complexe. Ba chiar, nu doar complexe, dar mai ales pline de pericole inerente. "În primul rând, trebuie avut grijă să nu existe vibrații pentru monument, la momentul începerii lucrărilor. După aceea, pictura din interior trebuie restaurată, intervenții extrem de migăloase. Apoi, din punct de vedere tehnic este nevoie de un ecran mare care să transmită în timp real o imagine din interior, pentru că mormântul nu va putea fi vizitabil, în nici un caz, ci doar de deasupra, pentru că asta ar însemna să schimbăm permanent temperatura și umiditatea, ori acest lucru nu este posibil. Pentru pictură, cel puțin, ar fi crimă. Pictura a fost restaurată în urmă cu 30 de ani și de atunci nu s-a mai intervenit asupra ei", a completat Chera. 

În interiorul cavoului mai pot fi admirate siluetele stilizate ale unor arbori, sugerând desfășurarea ceremoniei în exterior. Întreaga scenă se înscrie pe un fond luminos, formele fiind demarcate printr-un contur puternic, iar diferențierea de substanță se realizează prin valori tonale calde. Peretele estic, foarte bine conservat, ca de altfel întregul ansamblu, înfățișează doi păuni afrontați care ciugulesc dintr-un coș cu fructe. Vegetația este sugerată prin câteva plante și arbori. 

Culorile utilizate mai frecvent sunt roșul și negrul, precum și galbenul, albastrul, verdele și albul. În interiorul cavoului, aflat sub nivelul actual al solului, au fost depuse în sicrie de lemn corpurile a patru defuncți în poziție întinsă, orientate cu capul la vest și cu mâinile întinse pe lângă corp, după ritualul specific epocii. La acestea se adaugă câteva schelete, adunate de la prima fază de depuneri funerare, descoperite în stânga intrării și altul, de copil, depus într-o amforă spartă, în dreapta.