Moscheea „Carol I”, între istorie, degradare și promisiuni de finanțare. O mai salvează cineva?

Una dintre cele mai reprezentative clădiri istorice ale Constanței își mai așteaptă vizitatorii doar câteva luni. Deși degradarea este vizibilă aproape în fiecare colț al edificiului, Moscheea „Carol I“ din Piața Ovidiu rămâne deschisă publicului până la sfârșitul lunii septembrie, după care vor începe, în sfârșit, mult așteptatele lucrări de reabilitare.

Anii în care monumentul nu a beneficiat de investiții consistente și-au pus puternic amprenta asupra construcției ridicate între 1910 și 1913. Pereții interiori sunt brăzdați de fisuri, tencuiala este desprinsă în numeroase zone, iar infiltrațiile au devenit o problemă permanentă.

În ultimii ani, în interior au fost amplasate ligheane pentru colectarea apei care se scurge din tavan la fiecare ploaie, în timp ce igrasia și mucegaiul au cuprins o mare parte a clădirii. De la subsol și până în vârful minaretului, semnele degradării sunt evidente, iar imaginea actuală contrastează puternic cu valoarea istorică și arhitecturală a monumentului.

Cu toate acestea, atât localnicii, cât și turiștii mai au la dispoziție câteva luni pentru a vizita unul dintre simbolurile Constanței, înainte ca șantierul de restaurare să transforme temporar accesul în imposibil.

Muftiul Cultului Musulman din România, Iusuf Muurat spune că documentația pentru investiție se află în faza finală și că, în perioada următoare, va fi depusă autorizația necesară începerii lucrărilor.

Minaretul se înalță la 47 de metri și este străbătut de 140 de trepte

„Moscheea poate fi vizitată până la sfârșitul lunii septembrie. Vom depune în perioada următoare autorizația pentru demararea lucrărilor de reabilitare. Sperăm ca fondurile să vină din mai multe părți. Suntem și pe lista de la primărie, avem promisiuni că ne va ajuta și Secretariatul de Stat pentru Culte. Noi suntem dispuși să primim sprijin din toate părțile. Important este doar să începem lucrările. Proiectarea este deja făcută, acum se reactualizează, se mai fac niște studii și vedem care sunt următorii pași. Suntem în legătură cu proiectantul. Nu știm încă exact la ce sumă vor ajunge lucrările, pentru că se așteaptă rezultatul studiilor efectuate. În funcție de bani, vom vedea pe ce durată de timp se va întinde șantierul, dar, în principiu, cred că va dura în jur de trei ani. Cele mai mari sume de bani vor merge pe fundație, aceasta fiind amplasată pe fundația vechii moschei. Acolo au apărut și fisuri", a declarat muftiul, pentru „Cuget liber“ .

Potrivit acestuia, starea clădirii nu mai permite amânarea intervențiilor.

De-a lungul anilor au fost făcute numeroase demersuri pentru identificarea surselor de finanțare, însă proiectul a rămas blocat din lipsa fondurilor. Acum, reprezentanții Cultului Musulman speră ca sprijinul financiar să vină atât din partea autorităților locale și centrale, cât și din alte surse, astfel încât lucrările să poată începe în acest an.

„Fără un ajutor urgent, moscheea va ajunge într-un stadiu iremediabil de degradare. Timpul nu iartă nimic. Dacă nu începem lucrările de reabilitare, moscheea se va degrada iremediabil. Este esențial ca acest monument istoric să fie salvat înainte să fie prea târziu", a avertizat Iusuf Muurat.

Îngrijorarea este împărtășită și de mulți constănțeni, care văd în Moscheea „Carol I“ nu doar un lăcaș de cult, ci unul dintre cele mai importante repere ale orașului.

Reamintim că aceasta a fost ridicată la inițiativa regelui Carol I, în semn de respect față de comunitatea musulmană din Dobrogea. Construcția impresionează prin stilul egipteano-bizantin, completat de influențe arhitecturale românești. Edificiul a fost ridicat pe locul fostei Geamii Mahmudia, construită în 1822, iar la momentul inaugurării era considerat o realizare inginerească de excepție, fiind prima clădire din România care a utilizat elemente din beton armat.

Portalul principal este realizat din piatră de Dobrogea, ușa este din marmură neagră cu incrustații din bronz, iar minaretul, construit în stil maur, se înalță la 47 de metri și este străbătut de 140 de trepte până la balconul de unde, odinioară, muezinul chema credincioșii la rugăciune.