Nu pensionarii sunt cei mai săraci români, ci tinerii care muncesc

Paradoxal, pensionarii nu au veniturile cele mai mici din țara noastră, cum se vehiculează în ultima perioadă, în contextul preconizatei tăieri din pensii și salarii. Din contră, cei mai săraci români sunt … salariații! Faptul este demonstrat într-o serie de studii.

Sistemul de pensii din țara noastră este înconjurat de mituri, spun sociologii - fie că pensiile sunt extrem de mici și nu asigură subzistența vârstnicilor, fie că sunt mult mai mici decât salariile sau că pensionarii trăiesc extrem de puțin și nu mai apucă să se bucure de banii cu care au contribuit, o viață întreagă, la sistemul asigurărilor sociale. Toate sunt mituri, susține prof. Marian Preda, de la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, în cadrul studiului său "Cinci mituri privind sistemul de pensii din România".
Astfel, în studiul amintit se arată că nu pensionarii au veniturile cele mai mici, ci tinerii cu vârste cuprinse între 0 și 24 de ani au o rată a sărăciei mai mică. Cât privește vârsta pensiona-rilor, profesorul a arătat că, din totalul celor înregistrați, 4,2 milioane de per-soane au peste 60 de ani. Iar speranța de viață este, la 65 de ani, de 14 ani la bărbați și de 17 ani la femei - ceea ce nu înseamnă că pensionarii ar trăi puțin după ieșirea din câmpul muncii, a mai adăugat specialistul.

Miturile sistemului de pensii - demontate
Considerentele lui Marian Preda sunt susținute și de raportul "Riscuri și inechități sociale în România", întocmit, în septembrie 2009, de Comisia Prezidențială pentru Analiza Riscurilor Sociale și Demografice. În acest raport se arată că pensiile reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare - dat fiind că sunt mult mai mulți pensionari decât salariați. "Cheltuielile totale anuale pentru pensii în România se cifrează la peste 10 miliarde de euro, constituind cea mai mare categorie de cheltuieli bugetare. Ponderea lor în PIB a fost în 2008 de aproximativ 7,3%, fără a lua în calcul pensiile agricultorilor și cele din sistemele militare care ridică toate cheltuielile la aproximativ 9% din PIB, iar în bugetul general consolidat de peste 26%. De aceste pensii beneficiau în 2007 aproximativ 5,7 milioane de persoane, la un număr mediu de salariați de 4,9 milioane, pentru fiecare persoană care contribuia la sistem și plătea impozite revenind astfel aproximativ 1,2 pensionari. Este evident că riscurile implicate sunt uriașe, mai ales că de atunci situația bugetară s-a degradat și mai mult", se arată în raportul menționat.
În același timp, tinerii și copiii sunt catalogați drept "săracii României": "În România, Banca Mondială a inițiat două studii privind relația între muncă, sărăcie și excluziune socială, în 2004 și 2008, și ambele au pus în evidență că, precum și în celelalte țări europene, cea mai mare parte a săracilor cu vârste între 15 și 64 de ani muncesc și, simultan, marea majoritate a săracilor trăiesc în gospodării în care cel puțin un membru muncește, ceea ce înseam-nă că majoritatea săracilor din Româ-nia sunt «săraci care muncesc»".

"Meritul este dat de vechime, ceea ce nu înseamnă eficiență"
Pentru munca prestată, tinerii sunt plătiți mai prost decât colegii lor cu mai mulți ani de vechime, deși poate calitatea muncii este mai bună: "Câștigul mediu al salariaților din grupa de vârstă de 55-64 de ani a fost de 2,4 ori mai mare decât al celor mai tineri salariați, din grupele de vârstă de 15-24 și cu 35% mai mare decât al celor de 25-54 de ani. (…) Sunt ine-chități flagrante, de neimaginat într-o economie bazată pe competitivitate. În economia românească meritul este dat de vechime, care nu înseamnă neapărat eficiență și de angajarea la stat, unde se trăiește din impozitele colectate în special de la cei care riscă, de la mediul privat. Tinerii, care au nevoi majore la începutul vieții, precum achiziționarea unei locuințe și a bunurilor de strictă necesitate, pentru întemeierea unei familii, creșterea copiilor, câștigă de 2,4 ori mai puțin decât generația părinților lor, cei care au acumulat pe parcursul vieții și nici nu mai au copii în întreținere" - se mai stipulează în raportul întocmit de comisia prezidențială.

Cele mai mari pensii din Constanța
Potrivit datelor furnizate de reprezentanții Casei Județene de Pensii Constanța, în județul nostru 38.665 de pensionari (din totalul de 144.392 înregistrați) au pensii de peste 1.000 de lei. Cele mai mari pensii de asigurări sociale depășesc 5.000 de lei. Astfel, cei mai "bogați" pensionari, la această categorie, primesc 5.147 de lei (cea mai mare pensie), urmați îndeaproape de alți pensionari la fel de norocoși: 5.147 de lei, 5.077 de lei, 4.819 lei sau 4.772 lei sunt doar câteva dintre sumele ridicate de vârstnici. Mai înstăriți sunt cei care primesc pensii de serviciu (adică foștii magistrați, diplomați, deputați, aviatori civili sau angajați ai Curții de Conturi). La această categorie, cea mai mare pensie este de 22.680 de lei, locurile secundare fiind deținute de pensionari care primesc peste 19.000 de lei. Pe de altă parte, pensionarii agricultori din mediul rural primesc o pensie socială de 350 de lei.